VIDEO Mircea Miclea: Nu putem să dăm vina doar pe profesori

VIDEO Mircea Miclea: Nu putem să dăm vina doar pe profesori

„Nu putem să dăm vina doar pe profesori”, a declarat Mircea Miclea, profesor universitar și fost ministru al Educație, la conferința CursDeGuvernare.ro. Declarația a venit în contextul în care Miclea a vorbit despre „cele patru lecții ale pandemiei”, iar a doua lecție identificată era formarea profesională a cadrelor didactice.

Nu putem să dăm vina doar pe ei, trebuie să dăm vina mai întâi pe cum au fost ei pregătiți. În formatul și pregătirea inițială este imposibil să ai o altă calitate a profesorului decât cea pe care ai avut-o până acum”, a spus Miclea.

Miclea a mai explicat că acum avem nevoie de lecții multimedia predate de cei mai buni profesori din țară, „blended learning este viitorul”, potrivit acestuia.

Fostul ministru a spus că „este o diversiune a factorilor politici – care adesea nu înțeleg cum trebuie rezolvate problemele – să invoce că nu există soluții. Ele există și faptul că ei nu le înțeleg este altceva. Soluția adevărată există de multă vreme, doar că ea nu a fost înțeleasă”, a mai spus Miclea.

Redăm declarația integrală a lui Mircea Miclea:

„Legat de lecțiile pe care trebuie să le extragem din ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, pandemia. Practic facem analiza trecutului și prezentului imediat pentru a vedea ce facem mai încolo. Am extras patru lecții care cred că sunt relevante pentru viitor:

1. Avem neapărat nevoie de lecții multimedia pentru fiecare temă de la clasa I până la clasa a XII-a susținute de cei mai buni profesori din țară, lecții multimedia însemnând pe de o parte că este filmată prestația didactică a profesorului respectiv, apoi la aceasta se adaugă exemple și contraexemple, scheme și animații astfel încât să rezulte o lecție multimedia. Această lecție multimedia susținută de cei mai buni profesori din țară trebuie pusă pe acea platformă de învățare de la nivel național de e-learning și în biblioteca școlară virtuală. Această lecție multimedia va avea un dublu-efect. Primul este că va produce o mare egalizare a șanselor pentru că atât elevii de la țară, cât și cei din urban ar avea acces la lecțiile celor mai buni profesori din țară, pe care le-ar putea accesa pentru a înțelege lecția respectivă. Noi nu am făcut e-learning în acest an, am făcut streaming, am livrat cu tehnologia digitală ceea ce făceam la clasă.

Daca la clasă nu ești prezent între 8 și 9, ai pierdut ora. Acum am reprodus exact; dacă îți pică internetul, ai pierdut ora respectivă.

Al doilea efect al acestor lecții multimedia va fi legat de faptul că ar stimula inclusiv calitatea prestației didactice a fiecărui profesor, știind el că la finalul fiecărei zile va fi comparat modul în care el predă la clasă cu cum anume se predă cu adevărat de un profesor foarte bun, pentru că elevii lui vor avea acces la aceste lecții multimedia îl vor compara, așa că va fi un stimulent pentru el să-și îmbunătățească propria prestație în fața elevilor. Aceste lecții multimedia sunt necesare dincolo de orice pandemie. Blended learning este viitorul.

Acum 10 ani, Khan Academy Education în Statele unite a arătat că blended learning, adică îmbinarea inteligentă a învățământului online cu învățământul față în față, este viitorul. Ei au comparat învățământul tradițional cu învățământul exclusiv online cu învățământul blended și varianta câștigătoare a fost învățământul blended.

Deci se știe de 10 ani lucrul acesta, de 10 ani este și paragraful din legea educației care prevede lucrul acesta și care a fost complet ignorat.

Să subliniez că este o diversiune a factorilor politici – care adesea nu înțeleg cum trebuie rezolvate problemele – să invoce că nu există soluții. Ele există și faptul că ei nu le înțeleg este altceva. Soluția adevărată există de multă vreme, doar că ea nu a fost înțeleasă.

2. În mod obligatoriu trebuie să trecem la formarea personalului didactic prin masterat didactic. Este imposibil să mai poată preda în fața elevilor, în complexitatea tehnologică de acum și cu complexitatea vieții de acum, profesori care sunt formați după o metodă de formare inițială a personalului didactic din 1982, de pe vremea lui Ceaușescu, în care, printre altele, studiind la facultate diverse discipline, mai iei câteva ore de psihologie, câteva ore de pedagogie și de metodică, predai vreo două ore la școală și dintr-o dată primești certificat de profesor, adică ai dreptul să predai în învățământ.

E imposibil la actuala complexitate a tehnologiei să mai continuăm așa. Dacă vom continua astfel formarea personalului didactic, atunci vom avea și ce am avut până acum și am văzut cu toții calitatea actului didactic, calitatea prestației didactice a profesorilor.

Nu putem să dăm vina doar pe ei, trebuie să dăm vina mai întâi pe cum au fost ei pregătiți. În formatul și pregătirea inițială este imposibil să ai o altă calitate a profesorului decât cea pe care ai avut-o până acum. Dacă acum nu învățăm că trebuie să trecem la formarea profesională a cadrelor didactice printr-un masterat dedicat, atunci am ratat încă o dată o lecție esențială pe care ar trebui să o învățăm. Lucrul acesta se știa iarăși de vreo 10 ani, mai mult de 10 ani, din 2007 sunt analize clare despre relația dintre formarea inițială a cadrelor didactice și performanța la testele PISA ale elevilor.

Deci a doua lecție este că trebuie obligatoriu din toamnă să trecem la formarea inițială a personalului didactic prin masterat didactic, dacă vrem să avem o altă calitate a educației. Dacă nu, rămânem tot așa.

3. A treia lecție este că în mod automat trebuie alocate resurse pentru remedierea pierderilor care au avut loc în această perioadă. Pierderile sunt enorme, ele pot fi însă recuperate dacă se stabilește un plan foarte riguros de recuperare a acestor materii și dacă se alocă un buget adecvat. Italia a locat în vara trecută, pentru remedierea pierderilor, un miliard de euro, iar Marea Britanie a alocat un miliard și jumătate de lire sterline, ca să dau doar două exemple. Dacă noi nu vom face acest învățământ remedial, pierderile din acest an se vor rostogoli în anii următori cu efecte din ce în ce mai negative. Dacă nu ai învățat tabla înmulțirii, ți-e greu să înveți ridicarea la putere, ți-e și mai greu să înveți rezolvarea ecuației de ordinul doi.

Trebuie remedierea aceasta obligatorie cu alocarea de resurse imediate.

4. A patra lecție. Toată prestația didactică a fost văzută de către părinții copiilor, să trecem la o evaluare a prestației personalului didactic de către beneficiari. De data această a fost vizibil totul. Înainte, ei nu puteau să evalueze cum anume predă profesorul la clasă, acum s-a văzut totul. S-a făcut transparentă această cutie neagră care se numea clasă. Cred că fiecare școală ar trebui să facă o evaluare din perspectiva beneficiarilor, elevii și părinții, a calității prestației profesorilor, să li se dea note de la 1 la 10 de către părinți. În sfârșit vom avea o ierarhizare a lor în funcție de competențe și performanța lor de predare la clasă și poate că ar fi un bun început pentru salarizarea diferențiată: nu mai poți să dai același salariu la un profesor foarte bun și la unul care își bate joc de copii sau care are o prestație sub nivelul mării”.

Miclea a fost întrebat in cadrul conferinței ce părere are despre alocarea în acest an a unui buget de 2,5% din PIB Ministerului Educației, el fiind singurul ministru din istoria recentă care și-a dat demisia după ce nu a primit 6% din PIB, cât solicitase. Răspunsul este aici.

Foto: Adrian Cuba / Agerpres Foto

Articolul VIDEO Mircea Miclea: Nu putem să dăm vina doar pe profesori apare prima dată în Edupedu.ro.

Close