VIDEO Iohannis: Am propus o nouă structură a liceului / Noul Bacalaureat, bazat pe competențe, rămâne obligatoriu pentru studiile universitare / Colegiile terțiare non-universitare, care vor putea funcționa în universități, vor forma tehnicieni

VIDEO Iohannis: Am propus o nouă structură a liceului / Noul Bacalaureat, bazat pe competențe, rămâne obligatoriu pentru studiile universitare / Colegiile terțiare non-universitare, care vor putea funcționa în universități, vor forma tehnicieni

Structura sistemului de învățământ rămâne predominant aceeași, păstrăm clasa pregătitoare și gimnaziul, iar schimbări apar la tranzițiile dintre etapele educaționale, a declarat președintele Klaus Iohannis la finalul celei de-a treia zile de întâlniri pentru finalizarea proiectului România Educată. Iohannis a spus că va fi un Bacalaureat bazat pe competențe, nu cum este acum.

Iohannis a anunțat că săptămâna viitoare „Guvernul României își va asuma prin memorandum țintele și obiectivele României Educate, urmând să stabilească un plan clar de acțiune responsabil și termene pentru implementare”.

Despre transformarea în lege a proiectului, președintele a spus că „în cel mai scurt timp se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care se permite implementarea proiectului”.

Schimbările majore marcate de președinte, aduse de România Educată:

  • creșterea autonomiei școlilor în care există „capacitate administrativă”
  • admitere la liceele care doresc, pe lângă Evaluarea Națională
  • o nouă structură a liceului
  • un nou Bacalaureat, bazat pe competențe
  • transferul elevilor de la un profil/tip de liceu la altul
  • colegii terțiare non-universitare, care pot funcționa în universități și care vor forma tehnicieni cu calificare de nivel 5 (postliceal)

Cele mai importante declarații ale președintelui Klaus Iohannis:

“Am avut în ultimele trei zile, la Palatul Cotroceni, ultima serie de consultări pentru finalizarea proiectului România Educată și trecerea la faza de implementare.

Vorbim despre un proiect care se bazează pe cea mai amplă consultare Națională în domeniul educației din perioada postdecembristă.

Nu mai puțin de 10.000 de persoane și peste 150 de organizații și instituții fiind direct implicate. În urma discuțiilor din aceste zile a reieșit o serie de lucruri importante.

În primul rând, Coaliția de guvernare și-a exprimat susținerea pentru proiect și chiar săptămâna viitoare Guvernul României își va asuma prin memorandum țintele și obiectivele România Educată, urmând să stabilească un plan clar de acțiune responsabil și termene pentru implementare.

Am apreciat totodată deschiderea membrilor Parlamentului, inclusiv a celor din Opoziție, pentru a colabora la transpunerea legislativă a proiectului.

Educația trebuie să fie baza noastră comună de construcție și să nu mai aibă culoare politică.

România așteaptă mai mult consens pe astfel de teme esențiale pentru viitorul țării noastre și din păcate ceea ce am văzut de prea mulți ani au fost lupte politice sterile care au afectat inclusiv Educația. Nu mai putem continua așa, dacă vrem ca România să avanseze și să se dezvolte.

Așadar, în cel mai scurt timp se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care se permite implementarea proiectului. Parlamentul trebuie să fie un pilon central al procesului de reformă în sistemul de Educație și prin aceasta poate reda încrederea românilor în aleșii săi.

Cu siguranță procesul de elaborare a acestei viziuni a durat mult, tocmai pentru că mi-am dorit ca în România Educată să se regăsească vocile tuturor celor care au propuneri relevante de politică publică.

Nu e un secret pentru nimeni că, în anumite perioade de guvernare, Educația nu s-a aflat pe agenda politică, ceea ce a ținut în loc România Educată

Am avut apoi ani electorali intenși, a urmat pandemia cu greutățile, dar și cu lecțiile ei valoroase.

Acum avem în sfârșit șansa unei discuții constructive, urmată de asumarea transpartinică și de un proces consecvent și stabil de implementare.

Am apreciat totodată și larga participarea societății civile la consultările de astăzi, majoritatea contribuind de-a lungul timpului la raportul România Educată. Încă o dată le mulțumesc pentru implicare și consecvență.

În concluzie, consultările din aceste zile îmi dau oportunitatea să scriu că există fereastra de oportunitate necesară pentru un demers politic și social de durată în Educație.

Este momentul să trecem la implementarea proiectului România Educată și să dăm întâietate investițiilor în sistemul de educație.

De aceea, am insistat să fie asigurată finanțarea necesară pentru o parte dintre prioritățile și reformele proiectului, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer, de exemplu, la:

  • reducerea abandonului școlar prin sprijinirea peste 2.500 de unități de învățământ preuniversitar,
  • dotarea a 10.000 de laboratoare și cabinete școlare,
  • mobilarea a 75.000 de săli de clasă,
  • construirea 140 de creșe și
  • servicii complementare de educație timpurie
  • realizarea a 10 centre de învățământ dual,
  • dezvoltarea unei rețele de școli verzi și
  • formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea online.

Astfel, proiectul România Educată are un sprijin financiar important, istoric aș spune, în valoare de 3,6 miliarde de euro. Suplimentar, prin alte fonduri europene, vom finanța cu 400 de milioane de euro renovarea unităților de învățământ preuniversitar de stat pentru garantarea siguranței și a securității copiilor și dascălilor în școli.

Pe scurt, despre structura sistemului de învățământ, care rămâne preponderentă aceeași: dezvoltăm educația timpurie, menținem clasa pregătitoare și gimnaziul de la clasa a V-a până la clasa a VIII-a.

Creștem autonomia școlilor, mai ales acolo unde există capacitatea administrativă necesară.

Pentru restul școlilor vom susține noi forme de sprijin și alocarea de resurse dedicate creșterii calității actului educațional.

Schimbări față de structura actuală apar la tranzițiile între etapele educaționale.

Ne dorim o mai mare flexibilitate și o centrare a educației pe fiecare elev. Asta înseamnă inclusiv valorizarea acelor elemente de profil care individualizează și nu uniformizează.

De aceea, deși Evaluarea Națională rămâne principalul instrument de certificare a competențelor la finalizarea gimnaziului, și de repartizare în ciclul următor, am propus ca pe întreg parcursul semestrului al II-lea unitățile de învățământ și elevii care doresc, subliniez care doresc, indiferent de rută – teoretică, vocațională sau profesională – să poată organiza, respectiv să susțină, un examen suplimentar de admitere.

Acest lucru se întâmplă deja pe ruta profesională sau vocațională, fiind doar o extindere și către zona teoretică, oferind o autonomie suplimentară școlilor și încredere elevilor, care în tot acest proces vor avea o susținere reală prin activități consecvente de orientare și consiliere.

Am propus o nouă structură a învățământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocațional și profesional – care vor conferi absolvenților, după patru ani de studiu, acces la examenul de Bacalaureat.

Poate unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului România Educată este acela de a elimina barierele birocratice care limitau posibilitățile tinerilor de dezvoltare și de a întări dreptul fiecărui elev de a reveni în sistemul de educație și de a-și urma ambițiile atunci când acestea îi pot aduce un viitor mai bun.

Așadar, pe scurt, eliminăm birocrația și dacă un elev este, de exemplu, la un liceu profesional și își dă seama că nu se regăsește acolo, și vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocațional, va putea să se transfere în urma unor testări specifice, la liceul dorit.

Noul bacalaureat, deschis tuturor și bazat pe competențe, este o altă componentă importantă a României Educate.

Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general.

Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înțelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor. Asta înseamnă să ne asigurăm că cetățenia activă nu rămâne doar un deziderat declarativ.

În ceea ce privește funcționarea colegiilor terțiare non-universitare, care pot funcționa în universități, dar nu au valoare de studii universitare, vreau să fac câteva precizări pentru o înțelegere corectă: această formă de învățământ care funcționează și astăzi nu se substituie învățământului universitar.

Formarea profesională pentru a permite certificarea la nivel de tehnician este cerută de piața muncii și este deschisă tinerilor care nu au susținut sau nu au promovat examenul de Bacalaureat, sau adulților care doresc să avanseze profesional cu ajutorul unei pregătiri suplimentare de nivelul 5 de calificare. Ea nu conferă acces în învățământul superior fără promovarea examenului de Bacalaureat.

Mai pe scurt, Bacalaureatul rămâne obligatoriu pentru studiile universitare, adică pentru licență, masterat și doctorat, indiferent de domeniul de studiu.

Pe lângă aceste câteva elemente cheie ale viziunii în România Educată, proiectul include și o serie de ținte concrete, printre care: scăderea ratei de părăsire a școlii până la un nivel de cel mult 10%, reducerea ratei de analfabetism funcțional la orizontul anului 2030 sau creșterea competențelor de digitale de bază atât în cazul profesorilor cât și al elevilor.

Cred cu tărie că o Românie puternică este România Educată și este nevoie de implicarea tuturor autorităților și forțelor politice pentru a garanta transpunerea în realitate a acestei viziuni în beneficiul fiecărui cetățean.”

Articol în curs de actualizare

_______________

Reamintim că documentul în formă sintetică pus la dispoziție de Administrația Prezidențială arată că elevii din învățământul primar, de la clasele pregătitoare și până la clasa a IV-a, vor susține în fiecare an o evaluare națională, care să analizeze mai atent activitatea învățătoarelor, să aducă modificări mai rapide în actul de predare, acolo unde este nevoie, și să devină instrumente de salarizare pe bază de performanță, a anunțat consilierul prezidențial Ligia Deca.

Testarea anuală din învățământul primar va fi adoptată de Guvern săptămâna viitoare, prin intermediul unui memorandum care va aproba noul proiect “România Educată”, potrivit oficialului.

Evaluarea anuală din învățământul primar nu va avea ca obiectiv “să streseze” elevii și va fi aplicată pe baza unor “modele supravegheate metodologic de Ministerul Educației”, a declarat Ligia Deca pe 6 iulie 2021.

Testările acestea anuale nu vor înlocui Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, se arată în noua formă a proiectului România Educată, a cărei formă sintetizată a fost pusă la dispoziția presei de Administrația prezidențială.

Noul raport prevede, concret, că aceste evaluări anuale de la clasele pregătitoare – a IV-a vor fi “axate pe competențele cheie, așa cum sunt definite de profilul național al absolventului de învățământ primar. Vor include și un raport din partea unui consilier școlar. Se continua completarea evaluării psiho-educationale ca parte a portofoliului educațional”.

Documentul mai prevede că inspecțiile școlare nu vor mai putea fi făcute de Inspectoratele școlare, ci de noul ARACIP.

Propunerile cuprind și înființarea de colegii universitare la care să se poată intra fără BAC

Informație de background: DOCUMENT Descarcă de aici, în format .PDF, noul proiect România Educată, forma sintetică pusă la dispoziția Edupedu.ro de către Administrația Prezidențială

Foto: presidency.ro

Citește și:
Președintele Klaus Iohannis are astăzi discuții cu partenerii de dialog social și ONG-urile implicate în Proiectul „România Educată”
DOCUMENT / PSD i-a dat lui Klaus Iohannis „24 de măsuri imediate” în completarea celor 12 deziderate din România Educată: Creșterea salariilor profesorilor și vouchere pentru formare, un nou curriculum național, dublarea alocațiilor și bani pentru elevii care nu au absențe la școală
BREAKING Bacalaureat unic pentru toți liceenii, cu subiecte transdisciplinare pe model PISA, pe care îl pot susține și elevii de la școala profesională – prevedere a noului proiect “România Educată” care va fi aprobat de Guvern, anunță consilierul prezidențial Ligia Deca
BREAKING Evaluări anuale ale elevilor din clasele pregătitoare – a IV-a au fost introduse în noul proiect “România Educată”. Testările, parte a salarizării pe bază de performanță – DOCUMENT
Înființarea de colegii universitare la care să se poată intra fără BAC – prevedere a noului proiect “România Educată”
UPDATE Inspecțiile școlare nu vor mai putea fi făcute de Inspectoratele școlare, ci de noul ARACIP – prevedere a proiectului “România Educată” care va fi adoptat de Guvern
INTERVIU Sorin Cîmpeanu, despre colegiile universitare la care se intră fără BAC: Dacă vă referiți la scăderea standardelor și la ipocrizia că toate universitățile trebuie să formeze la nivel de doctorat, atunci este o coborâre a profesorilor universitari care predau în preuniversitar
Desființarea inspectoratelor școlare județene și „transformarea lor în structuri care să verifice calitatea actului de învățământ și nu partea aceasta de gospodărire sau de numiri, care trebuie să meargă spre administrația locală”, anunță vicepremierul Dan Barna, după întâlnirea de la Cotroceni

Articolul VIDEO Iohannis: Am propus o nouă structură a liceului / Noul Bacalaureat, bazat pe competențe, rămâne obligatoriu pentru studiile universitare / Colegiile terțiare non-universitare, care vor putea funcționa în universități, vor forma tehnicieni apare prima dată în Edupedu.ro.

Close