Urme de mamifere și de păsări preistorice găsite în Bazinul Dacic – cercetătorul geolog Titus Brustur, GeoEcoMar

Urme de mamifere și de păsări preistorice găsite în Bazinul Dacic – cercetătorul geolog Titus Brustur, GeoEcoMar

Până de curând, geologia și paleontologia din România au atestat științific prezența unor depozite sedimentare continentale – urme de pași de păsări preistorice (din Oligocenul superior) şi combinația dintre urmele de pași de mamifere şi cele de păsări preistorice (din Miocenul inferior subcarpatic) -, doar în bazinul Petroșani. Astfel de depozite fosilifere au fost găsite recent însă și în Bazinul Dacic, în cadrul unor formaţiuni fluviatil – lacustre pliocene.

O echipă de cercetători GeoEcoMar a reinterpretat din punct de vedere sedimentologic și paleontologic zona în cadrul proiectului „FLUVIMAR”, finanțat de Ministerul Educației și Cercetării. Geologii au atestat în premieră în Bazinul Dacic prezența în depozitele fluvial – lacustre din perioada Ponțianului mediu a unor urme de mamifere mici și a unor urme de hrănire ale păsărilor de țărm. În această arie paleogeografică, aflată pe teritoriul geo-parcului Buzău, au fost identificate două urme oblice adânci de mamifer de talie mică, aflate pe suprafața inferioară a unui strat de gresie. Cel mai probabil, urmele au fost produse în urma alunecării membrelor anterioare ale mamiferului, iar substratul de mâl a fost suficient de consistent ca să permită conservarea ornamentației produsă de ghearele robuste și de firele de blană sau de granulele de nisip de pe laba animalului (fig. 1A). Matrița creată în urma retragerii membrelor din substrat a fost acoperită ulterior de un strat de nisip fin granular, care s-a întărit (fig. 1B). În urma coroborării dimensiunilor și dispunerii urmelor preistorice cu cele aparținând unor mamifere actuale, cercetătorii au formulat următoarea ipoteză – urmele aparțin unui mamifer carnivor mic, destul de apropiat de nurca europeană (Mustela lutreola).

Foarte relevant este faptul că în același substrat de mâl au fost găsite și mulaje cu formă hemisferică bilobate (fig. 1C; fig. 1D), care indică activitatea de hrănire a unor păsări de țărm, și anume ciugulirea substratului superficial de mâl, la diferite adâncimi (fig. 1E). Aceste caracteristici apropie foarte mult specimenele găsite pe teritoriul României cu unele  identificate din nord-vestul Iranului. În cele mai multe cazuri atestate, urmele activităților de hrănire ale păsărilor preistorice de țărm sunt însoțite de urmele de pași ale acestora.  Această combinație a fost semnalată atât în Asia – în Coreea de Sud și Sumatra (Indonezia), cât și în America de Nord, în statele Alaska și Dakota de Sud.

 

Fig. 1 – A: Mulaje de urme oblice cu striații robuste ale ghearelor, produse prin alunecarea în substratul moale a membrelor anterioare ale unui mamifer de talie mică;

Fig. 1 – B: Mulajul urmei oblice rezultate prin acoperirea cu nisip fin, cimentat ulterior;

Fig. 1 – C: Mulaje ale urmelor de sondare cu ciocul în substratul de mâl;

Fig. 1 – D: Detaliu al reliefului bilobat, cu incizia ce separă partea superioară și partea inferioară a ciocului;

Fig. 1 – E: Penetrarea ciocului în substrat la diferite adâncimi (1-3);

Fig. 1 – F: Reconstituirea ambianței sedimentare de la marginea lacului ponțian din Bazinul Dacic

Urmele de hrănire ale păsărilor preistorice din Ponțianul mediu găsite în Bazinul Dacic sunt importante deoarece, împreună cu urma de nurcă europeană (fig. 1F), întregesc arealul de răspândire al faunei continentale europene, din România până în Spania.

În Peninsula Iberică  a fost atestată geologic combinația dintre urmele de pași de păsări cu urmele de pași de mamifere mari. Cele mai vechi asociații de acest fel sunt documentate în Triasicul superior – Jurasicul inferior din Argentina; Eocenul din SUA și Iran, Oligocenul și Miocenul din Iran și Eocen-Miocenul inferior din Spania. În zilele noastre, oprindu-ne doar la două exemple semnificative, menționăm asocierea urmelor de hrănire ale păsărilor (pescăruși, corbi) cu nurca americană (Mustela vison), găsite pe malurile unor râuri din Canada și pe litoralul atlantic al statului nord-american Georgia.

În concluzie, semnele de hrănire ale păsărilor, asociate cu urmele de mamifere mici, atestă existența faunei terestre în Ponțianul mediu din Bazinul Dacic. Iar semnele de ciugulire și de scormonire au fost, cel mai probabil, produse de berze și stârci (reprezentanți ai ordinelor Charadriiforme), și/sau de rațe și gâște (din ordinul Anseriformelor), ale căror urme de pași sunt cunoscute în Terțiarul din România.  În fine, deși lipsesc urmele de nevertebrate, de regulă asociate urmelor de pași de păsări și de mamifere, se presupune că urmele identificate de echipa de cercetători GeoEcoMar aparțin asociației păsărilor de țărm, prezentă la marginea lacurilor, cu substrat argilos și expunere sub-aeriană intermitentă.

Dr. Titus Brustur

Cercetător GeoEcoMar

Citește și:

 

Articolul Urme de mamifere și de păsări preistorice găsite în Bazinul Dacic – cercetătorul geolog Titus Brustur, GeoEcoMar apare prima dată în Edupedu.

Close