Școli mai bune: Elevii au rezultate superioare când profesorii petrec mai mult timp predând efectiv la clasă și sunt mulțumiți de locul de muncă și când există un echilibru academic și socio-economic între colegi – analiză pe baza PISA-TALIS

Școli mai bune: Elevii au rezultate superioare când profesorii petrec mai mult timp predând efectiv la clasă și sunt mulțumiți de locul de muncă și când există un echilibru academic și socio-economic între colegi – analiză pe baza PISA-TALIS

Ministerul Educației își propune, pe termen scurt, să definească standarde clare pentru ceea ce înseamnă o “școală bună”. Printre celelalte priorități menționate în fișa de buget pentru 2021 se numără și definirea și asigurarea alfabetizării funcționale a elevilor pentru fiecare nivel. Prioritățile au fost anunțate chiar în momentul în care, inclusiv pe baza datelor PISA care au arătat nivelul-record de analfabetism funcțional al elevilor din România, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD) a publicat o amplă analiză care încearcă să răspundă la întrebarea: “Ce pot face elevii și profesorii pentru a îmbunătăți rezultatele academice ale elevilor?”

Raportul OECD, publicat la începutul lunii, se bazează pe o evaluare a datelor din două ample studii realizate de organizație – PISA și TALIS. Sunt puse, astfel, cap la cap informațiile obținute de la elevii de 15 ani participanți la PISA și profesorii participanți la studiul internațional TALIS.

Analiza detaliată, intitulată “Positive, High-achieving Students? What Schools and Teachers Can Do”, ce poate fi consultată în detaliu aici, este sumarizată de OECD în doar patru puncte esențiale:

  • Elevii au rezultate mai bune cu cât profesorii petrec mai mult timp, la clasă, predând efectiv (în defavoarea activităților administrative și cu mai puțin timp petrecut încercând să păstreze disciplina în clasă).
  • Cu cât sunt mai mulțumiți profesorii de mediul lor de lucru, cu atât mai bune sunt rezultatele obținute de elevi.
  • Elevii din clase cu o concentrare mai mare de membri provenind din familii dezavantajate socio-economic au rezultate de învățare mai slabe.
  • Elevii au rezultate mai bune atunci când au mai mulți colegi care au rezultate mai bune la învățătură – situație ce poate indica atât efectele elevilor asupra colegilor, cât și fenomenul de segregare academică.

Sunt căutate, astfel, elementele esențiale, ce merg dincolo de chestiuni precum reforma curriculară, abordări în predare, sau, la nivel macro, diferențele dintre elevi avantajați și dezavantajați..

Autorii analizei pleacă de la observația că, în timpul școlii online determinate de pandemia Covid-19, elevii din medii avantajate au pierdut mult mai puțin, în procesul de învățare, comparativ cu cei din medii în care lipsa dotărilor, lipsa conectivității și a sprijinului din partea școlii, lipsa ajutorului din partea familiei au blocat în mare măsură posibilitățile de învățare. 

Dacă discursul pe tema impactului pandemiei s-a concentrat asupra acestor diferențe, în mare pare, până acum, raportul actual, bazat pe date pre-pandemie, urmărește să identifice felul cum mediul școlar produce rezultate mai bune asupra elevilor, atunci când le produce.

Timpul petrecut de profesor predând la clasă

Potrivit analizei OECD, rezultatele elevilor depind în mare măsură de ceea ce face profesorul în timpul orei: elevii tind să aibă rezultate mai bune, în medie, cu cât petrec profesorii mai mult timp predând efectiv. Analiza precizează că acest lucru este valabil pentru toate subiectele PISA (citire, matematică, științe).

Când predarea nu dă rezultatele scontate, acest lucru se petrece, adesea, din cauza problemelor de administrare a clasei care reduc timpul de predare sau încercărilor profesorului de a menține disciplina la clasă. Aici, există și posibilitatea apariției unui cerc vicios: clasele cu mai puțină disciplină se poate să includă mai mulți elevi cu rezultate slabe, ceea ce poate duce la creșterea efortului de a menține disciplina sau de a rezolva probleme administrative, însemnând rezultate și mai slabe.

Pe această temă, printre posibilele soluții menționate în analiză se numără:

  • profesorii să caute metode alternative de a rezolva probleme administrative
  • profesorii să se implice în mai multe activități extracurriculare cu elevii, pentru o mai bună relație cu aceștia, lucru posibil în condițiile unei reduceri a activităților administrative, așa încât programul lor să nu fie supraîncărcat.
Nivelul de mulțumire a profesorilor față de propria muncă

Potrivit analizei OECD, cu cât este mai mulțumit un profesor de condițiile în care muncește, cu atât tind elevii să dea rezultate mai bune. 

Și aici, notează raportul, există posibilitatea unui fenomen ciclic – profesorii să fie mai mulțumiți de locul de muncă atunci când la școală vin elevi cu rezultate mai bune. 

Potrivit OECD, managementul școlilor și autoritățile din educație trebuie să identifice, alături de profesori, condițiile de muncă necesare pentru ca nivelul de mulțumire să crească: unde este nevoie de infrastructură sau materiale suplimentare, de exemplu, sau unde este nevoie de o colaborare mai strânsă între profesori, unde e nevoie de mai multă autonomie a acestora.

“Calitatea” colegilor

Analiza combinată a datelor PISA-TALIS confirmă că rezultatele școlare sunt influențate de proveniența elevilor – din medii socio-economice avantajate sau dezavantajate. Performanța unui elev poate fi afectată negativ atunci când el este înconjurat de colegi cu resurse sociale, economice sau culturale reduse, ce reflectă dezavantajele comunității locale, unde lipsa materialelor poate afecta și capacitatea de predare. 

Pe de altă parte, elevii din orice mediu socio-economic, avantajat sau dezavantajat, beneficiază atunci când frecventează o școală unde sunt elevi cu situație socio-economică bună. Cu cât este mai ridicat numărul acestora, cu atât crește, în medie, performanța tuturor elevilor în clasă, 

Problema poate semnala un efect negativ al segregării socio-economice asupra școlii, iar OECD recomandă ca școlile să grupeze elevii în așa fel încât să se creeze un echilibru: elevii cu rezultate mai slabe și cei din medii sărace să poată beneficia de pe urma unor colegi cu rezultate mai bune, dar fără ca aceștia să aibă se suferit, în procesul academic.

Citește și:
Satisfacțiile și nemulțumirile profesorilor din România – Rezultatele Raportului TALIS 2018 Volumul II au fost publicate de minister
OECD: Soluții posibile pentru stresul profesorilor – una dintre cele mai mari probleme ale școlii în pandemie. Cazul special al profesorilor din România
VIDEO Rezultatele la testările PISA sau diferențele între media anilor de școală și cea de la examenele naționale, posibile criterii în salarizarea pe bază de performanță a profesorilor, spune ministrul Educației
România aloca printre cei mai puțini bani pentru educație, înaintea crizei pandemice. Cheltuielile mici s-au văzut în scorul slab al elevilor la citire, la PISA 2018 – raport OECD / Ce spune despre salariile profesorilor și dezvoltarea profesională a acestora

Photo 168497757 © Dmytro ZinkevychDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Articolul Școli mai bune: Elevii au rezultate superioare când profesorii petrec mai mult timp predând efectiv la clasă și sunt mulțumiți de locul de muncă și când există un echilibru academic și socio-economic între colegi – analiză pe baza PISA-TALIS apare prima dată în Edupedu.ro.

Close