Schimbările climatice: Cum crește presiunea pentru predarea acestei teme “fierbinți” în școlile lumii. În România, subiectul e tratat tangențial

Schimbările climatice: Cum crește presiunea pentru predarea acestei teme “fierbinți” în școlile lumii. În România, subiectul e tratat tangențial

Interesul internațional pentru predarea în școli a temelor legate de schimbările climatice se extinde, după precedentele stabilite în ultimele luni de Italia și Noua Zeelandă. Săptămâna trecută, un grup de inițiativă al unor tineri din Marea Britanie a prezentat un proiect legislativ referitor la predarea, în școli, a chestiunilor legate de schimbările climei – primul proiect elaborat de elevi care ajunge în atenția parlamentarilor de la Londra. Între timp, în România, subiectul e tratat mai degrabă tangențial, la gimnaziu, iar interesul ca școala să dezvolte programe pare să nu fi depășit stadiul de deziderat.

În școlile din România, conceptul preferat în școli este acela de “mediu”, nu de “climă”, iar la școala primară și gimnaziu problematica este atinsă mai mult prin prisma informațiilor generale referitoare la mediu, a spus pentru Edupedu.ro Ciprian Fartușnic, cercetător la Institutul de Științe ale Educației. Acesta arată că “degradarea mediului” apare ca temă la geografie abia în clasa a VII-a.

Școala românească are nevoie de mai multă experiență și formare în domeniu, a spus el, pe când Antonia Pup, de la Consiliul Național al Elevilor, afirmă că tema necesită “un real interes din partea factorilor decizionali”.

  • Pe larg ce spun cei doi – mai jos
Context internațional – presiuni pentru schimbări în Marea Britanie, Italia, Noua Zeelandă, Bangladesh

Studii referitoare la mediu există, la nivel chiar aprofundat pe alocuri, în multe părți ale lumii – Australia, China, Marea Britanie etc.. Dar ele sunt legate îndeosebi de dezvoltarea durabilă și de impactul oamenilor asupra mediului la nivel local. Doar în ultima perioadă au început să se dezvolte programe prin care schimbările climatice ca fenomen global să fie predate în școli.

Inițiativa rețelei de elevi “Teach the Future” din Marea Britanie, de a elabora pe cont propriu un proiect legislativ legat de învățământ și schimbările climatice, este notată de Reuters într-o recentă analiză a acțiunilor internaționale ce vizează adaptarea educației în funcție de această problematică.

Elevii participanți la campania respectivă, susținuți de cel mai tânăr membru al Parlamentului britanic, Nadia Whittome (24 de ani), au prezentat proiectul lor, săptămâna trecută, câtorva zeci de parlamentari într-un eveniment susținut cu fonduri provenite de la publicul larg. Potrivit The Guardian, documentul a fost pus la punct de un specialist parlamentar în elaborarea de texte legislative, plătit tot cu bani de la susținătorii rețelei respective. The Guardian scrie, separat, că această acțiune apare în contextul în care tematica schimbărilor climatice (criza climatică, în terminologia folosită de această publicație) lipsește aproape complet din curriculum, la nivel național, unde există doar teme tratate, în opinia publicației, insuficient de serios.

În sinteza sa referitoare la acțiunile educaționale în domeniu, Reuters pornește de la cazul unor școli din Bangladesh, țară afectată serios de inundații tot mai distrugătoare. Elevii cu vârste între 5-11 ani din nordul acestei țări învață după un curriculum clădit pe problematica mediului, în cadrul unui proiect elaborat de un ONG care prezintă mediul în care trăiesc acești copii drept “zona zero a schimbărilor climatice”.

Reuters amintește cazuri recente de țări care au făcut pași mari pentru extinderea educației pe tema schimbărilor climatice:

  • Italia, prima țară care a anunțat, spre finalul anului trecut, că introduce în programa școlară obligatorie tema schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile.
  • Noua Zeelandă, țară care în ianuarie a.c. a introdus schimbările climatice în curriculum, într-un sistem ce vizează elevii cu vârste între 11 și 15 ani, dar care nu va fi obligatoriu.
  • Experți în educație din multe țări, din Etiopia până în Germania, spun că această tematică trebuie să fie mai bine reflectată în programele școlare, potrivit unui director de la Institutul ONU pentru Instruire și Cercetare: “Adesea, profesorii nu au suficiente informații la zi despre schimbările climatice. Chiar și acolo unde clima este inclusă în mod clar în curriculum, tendința este ca ea să fie limitată, să spunem, la materia geografie, iar informația este uneori depășită“.

Aceeași analiză Reuters arată că și modul în care este tratată problematica, atunci când este tratată, poate să ridice probleme. Sursa face trimitere la un studiu desfășurat în rândul câtorva sute de studenți de la Universitatea din Michigan, studiu ce arată că lecțiile pe tema schimbărilor climatice produc îngrijorare și sentiment de neputință în rândul studenților, pe când acele cursuri ar trebui să le confere puterea să ia măsuri.

Educația a fost declarată de UNESCO drept esențială pentru abordarea problemelor cauzate de schimbările climatice de aproape un deceniu (programul UNESCO pentru Educație pe tema Schimbărilor Climatice, pentru Dezvoltare Durabilă, a fost stabilit în 2010). Dar, arată un studiu publicat anul trecut de Taylor&Francis, în ultimele decenii există puncte unde experții și activiștii au ajuns la un acord, dar și mai multe puncte unde consensul este limitat sau inexistent.

Puncte de consens, potrivit raportului citat:

  • educația pe teme climatice este o necesitate în cadrul strategiilor de prevenire și ameliorare a efectelor negative produse de schimbările climatice, dar și pentru strategiile de adaptare
  • nevoia ca programele să se concentreze pe acțiuni strategice

Puncte unde consensul în sferele publice, politice și academice pare minim:

  • ce trebuie să se întâmple și ce nu trebuie să se întâmple în educația de profil, la zi sau pe termen lung
  • cine este responsabil pentru calitatea educației legate de schimbările climatice
  • cum să se schimbe practicile educatorilor, așa încât educația pe teme de schimbări climatice să fie adecvată și să-și atingă scopul
  • cine și cum să evalueze și să cerceteze programele de educație pe tema schimbărilor climatice
Situația în România. Cercetător: Provocările țin de experiența și formarea profesorilor, de conștientizarea problematicii

Contactat de EduPedu.ro, Ciprian Fartușnic de la Institutul de Științe ale Educației a arătat că, în școlile românești, tema este tratată mai degrabă tangențial, prin studierea unor lucruri ce țin, generic, de climă, doar la clasa a VII-a existând o temă referitoare la “degradarea mediului” ca problemă a lumii contemporane. Cercetătorul citat arată că, în școlile locale, se folosește mai mult termenul “mediu” (în loc de “climă”), iar abordarea este una generală și “mai soft”, în acest moment.

  • Elemente (din dezbaterea internațională – n.red.) ajung și la noi, dar există o mare provocare – programa nu dă și experiența, e nevoie și de formarea (profesorilor – n.red.), de conștientizare a problematicii“.

De precizat că Ciprian Fartușnic este cercetător în cadrul Institutului care elaborează curriculumul școlar și este implicat și în cel mai mare proiect de formare a profesorilor, CRED, derulat în prezent de Ministerul Educației.

Potrivit lui Ciprian Fartușnic:

  • În ciclul primar, la clasele a III-a și a IV-a există un program de științe care explorează un “impact” al mediului – nu se folosește conceptul de climă, ci de mediu
  • Începând din clasa a V-a se introduc tematici care dezvoltă cunoștințele despre veme și climă, zone climatice, modalități de avertizare, fenomene extreme
  • În clasele următoare de gimnaziu se introduc teme ușor mai sofisticate, ce arată diversitatea formelor climatice etc. La aplicații practice, este abordată influența climei și a vremii în activitatea din orizontul local, se discută inclusiv despre comportamentul în cazul unor fenomene extreme
  • Nu apare, însă, conceptul de schimbarea climatică – se pornește de la consecințele pe care poate să le aibă aceasta (de tipul fenomenelor extreme)
  • În clasa a VII-a, abia, la “Elemente de geografie a mediului înconjurător”, tema “Degradarea mediului înconjurător, o problemă a lumii contemporane – schimbări globale ale mediului” (din nou, se vorbește despre mediu, nu despre climă), profesorul și elevii încearcă identificarea unor soluții pentru protejarea mediului. Aici, profesorul decide ce activitate didactică este optimă pentru clasa lui.

Contactată de EduPedu.ro, pentru a vedea în ce măsură este discutată problema când se ajunge la planificarea educațională în România, Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor, a arătat că organizația pe care o reprezintă este “în favoarea informării elevilor cu privire la schimbările climatice, să fie abordată proactiv această temă în școli”.

  • Potrivit acesteia, “suntem de părere că trebuie să existe un real interes din partea factorilor decizionali” pe această temă, inclusiv prin măsuri directe, precum “finanțarea, ca școlile să devină mai prietenoase cu mediul”. Întrebată dacă, în prezent, în contextul discuțiilor în pregătire pentru modificarea planurilor-cadru, există cineva care să fi pus problema ca în școli să fie introdusă o astfel de tematică, Antonia Pup a spus că “atunci când [Consiliul Național al Elevilor] vom fi puși în respectiva comisie, vom susține și teme de acest gen”.

 

Foto: Markus Spiske – Pexels

Articolul Schimbările climatice: Cum crește presiunea pentru predarea acestei teme “fierbinți” în școlile lumii. În România, subiectul e tratat tangențial apare prima dată în Edupedu.

Close