Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie

Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie

România a obținut cel mai slab punctaj dintre statele UE – un punctaj mediu de 475 – la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019. 5.000 de elevi de clasa a VIII-a au participat la această testare internațională, potrivit anunțului făcut de reprezentanții Universității București, coordonatoarea testării. Țara noastră a obținut un scor mai bun ca la precedenta participare, din 2011, dar în continuare este cel mai slab rezultat dintre statele europene participante. TIMSS analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor, are loc o dată la 4 ani, este similar testelor PISA, dar este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA), nu de OECD, ca în cazul PISA. IEA este cea mai mare organizație din domeniul evaluării în Educație, la nivel mondial.

TIMSS 2019 a fost susținut de peste 580.000 de elevi din 60 de țări din întreaga lume.

Scorul obținut de elevii din România la matematică a fost de 479 de puncte, în creștere de la 454, câte aveam în 2011. Pentru Științe punctajul a fost 470, și aici fiind o creștere față de precedentele rezultate (465).

Pe medie, cele 479 de puncte de la matematică înseamnă cel mai mare scor din cele 6 participări – cu o revenire după căderea din 2007 și 2011 – dar această valoare este semnificativ sub medie (500). Mai mult, sub noi nu este nicio țară europeană din cele 12 participante.

România are aproape același scor cu cel al Franței și cel al Noii Zeelande care și ele au introdus reforme educaționale de curând. Scorul României este aproape de Bahrein (481), dar creșterea lor din 2011 este de 72 de puncte, iar în România de 21 de puncte. Ungaria a crescut din 2011 cu 12 puncte, dar de la 505 la 517, Lituania a crescut cu 18 puncte de la 502 la 520.

Excelența – dintre elevii români, 6% ating AB (foarte bine); acesta e un procent peste media țărilor participante (5%).

Media – Un sfert din elevii români (25%) ating HB (bine), ceea ce este exact în media țărilor participante (25%).

Mediocritatea – Mai mult de jumătate, adică 52%, ating IB (suficient), dar acest rezultat se poate interpreta și invers: putem spune că 48% din elevii români nu ar lua notă de trecere.

Analfabetismul funcțional – Aproximativ trei sferturi (i.e., 78%) ating LB. Cu alte cuvinte 22% din elevii români sunt analfabeți funcțional din punct de vedere matematic și al științelor; un procent mai mare decât media țărilor participante (13%).

Cum pot fi interpretate rezultatele – ce înseamnă aceste puncte

Nivelul maxim pe care-l poate atinge un elev care răspunde la toate problemele din chestionar este de 625 de puncte – numit Advanced Benchmark (AB). Acesta arată că elevii au competențe de aplicare și raționament într-o varietate de situații problemă, pot rezolva ecuații liniare și pot realiza generalizări. Pot rezolva o largă gamă de probleme care includ fracții, procente și proporții și pot justifica rezultatele obținute/concluziile trase. Elevii înțeleg funcțiile liniare și expresiile algebrice. Elevii își pot utiliza cunoștințele referitoare la figuri geometrice pentru a rezolva o gamă largă de probleme care includ unghiuri, arii și suprafețe. Pot calcula medii și mediane și înțeleg felul în care modificări ale datelor afectează media. Elevii pot interpreta date furnizate într-o largă varietate de modele (tabele, grafice, diagrame etc.), pot extrage și justifica concluzii și pot rezolva probleme care presupun raționament în mai mulți pași. Elevii pot rezolva probleme care implică un rezultat așteptat (raționament inductiv).

La 550 de puncte este High International Benchmark (HB). Elevii pot aplica cunoștințe și noțiuni înțelese (interiorizate) într-o gamă largă de situații cu un anume grad de complexitate. Pot rezolva probleme cu fracții, numere zecimale, rapoarte și proporții. Elevii au cunoștințe procedurale de bază referitoare la expresii algebrice și ecuații. Pot rezolva o gamă largă de probleme cu unghiuri, triunghiuri, paralelism, dreptunghiuri și figuri geometrice asemenea sau congruente. Elevii pot interpreta datele cuprinse într-o varietate de diagrame și grafice și pot rezolva probleme simple de probabilitate sau de ajungere la o anume finalitate.

România este foarte aproape de acest indicator, la 475 – Intermediate International Benchmark (IB), iar asta înseamnă că elevii pot aplica cunoștințe matematice de bază în diverse domenii. Pot rezolva probleme care implică numere întregi, numere negative, fracții, numere zecimale și rapoarte. Au anumite cunoștințe de bază despre proprietățile figurilor geometrice de bază. Pot citi și interpreta date prezentate în grafice și tabele și au cunoștințe rudimentare referitoare la probabilități.

Cel mai jos nivel, cel de 400 de punte – adică Low International Benchmark (LB), presupune faptul că elevii au o înțelegere elementară a numerelor întregi și a reprezentărilor grafice de bază, putând lega informațiile din tabele de cele din graficele cu bare.

Cum interpretează specialiștii procentul analfabetismului numeric și științific – școala știa de acești elevi cu cel puțin doi ani înaintea testării TIMSS, dar nu i-a ajutat cu nimic să recupereze.

“Un aspect care este conținut în LB – și probabil motivul pentru care România punctează foarte slab la acest benchmark – ține de interacțiunea elevilor cu tabelele cu numere naturale și capacitatea lor de a face legătura cu informațiile numerice citite din tabel. Aceste tipuri de probleme au apărut și la Evaluarea Națională pentru clasa a VI-a pentru această generație și 16% dintre elevi nu au rezolvat astfel de itemi – informația este consonantă cu cea subliniată aici de TIMSS (22% dintre elevii participanți). Remarcăm nevoia de activități individualizate și remediale pentru aceste aspecte ale matematicii, precum și lipsa de reacție a sistemului (neluarea în seamă a avertismentelor date de Evaluarea Națională pentru clasa a VI-a în urmă cu 2 ani)”, potrivit raportului lansat marți.

Pentru România, studiul a fost elaborat și implementat de specialiști în științele educației și testare educațională de la Universitatea din București, prin UB Learning Centre – Laboratorul de Testare Educațională. Echipa a fost coordonată de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector UB și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), precum și de prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și președinte al Diviziei de Testare și Evaluare Psihologică al Asociației Internaționale de Psihologie Aplicată.

Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Articolul Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie apare prima dată în Edupedu.ro.

Close