Reacție fără precedent a conducerii Laserului de la Măgurele: Propunerea de continuare a proiectului doar cu Cehia și Ungaria e nejustificată legal și etic, netransparentă și afectează interesele României

Reacție fără precedent a conducerii Laserului de la Măgurele: Propunerea de continuare a proiectului doar cu Cehia și Ungaria e nejustificată legal și etic, netransparentă și afectează interesele României

Reacție de o duritate fără precedent a conducerii Laserului de la Măgurele, la decizia partenerilor europeni de-a continua proiectul doar Cehia și Ungaria, fără componenta din România. Managementul proiectului de la Măgurele condus de fizicianul Nicolae Zamfir acuză de minciună, de acțiuni nejustificate legal și etic Asociația ELI Delivery Consortium (ELI DC) – fondată în 2013 cu scopul de a susține implementarea coordonată a celor 3 instalații de cercetare din România, Cehia și Ungaria.

Managementul proiectului din România spune că “a pretinde că ELI-ERIC, fără ELI-NP, prezintă aceleași calități, performanțe și potențial este lipsit de temei și nu corespunde realității științifice și tehnice”.

  • Amintim că ELI Delivery Consortium a anunțat pe 14 mai că infrastructurile de cercetare din Ungaria și Cehia – care au primit în 2012 alături de România finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI) – au depus la Bruxelles, fără România, proiectul formării unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC).
  • ELI Delivery Consortium este formată din Franța, Cehia, Germania, Ungaria, Italia, România și Marea Britanie.

Conducerea pilonului din România cere oficial ca “aplicația pentru Faza 2 [transformarea ELI în ERIC] să fie retrasă și să fie redepusă cu toți cei trei piloni ca membri fondatori”.

“Suntem pregătiți, așa cum am subliniat constant, să participăm la ELI-ERIC și, de asemenea, să îl găzduim, așa cum a fost stabilit în decembrie 2018 de către Comisarul European pentru Cercetare Moedas împreună cu miniștrii Cercetării din Cehia, Ungaria și România”, spune conducerea Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, care este pilonul din România al proiectului paneuropean ELI.

“Aplicarea pentru faza a doua fără ELI-NP este în primul rând complet nejustificată, atât legal cât și etic și afectează puternic interesele României”, se mai arată în luarea de poziție.

Reacția ELI-NP (Laserul de la Măgurele):

“Suntem uimiți și în același timp indignați să vedem poziția de pe site-ul ELI-DC conform căreia pilonii din Cehia și Ungaria ai proiectului ELI au aplicat formal la Comisia Europeană pentru a forma o nouă infrastructură paneuropeană numită Extreme Light Infrastructure ERIC (ELI ERIC). O astfel de acțiune este nedreaptă, netransparentă și nu reflectă scopul și spiritul ELI-DC și al colaborării între cele trei state pentru a implementa împreună proiectul ELI.

Aplicarea pentru Faza a doua fără ELI-NP este în primul rând complet nejustificată, atât legal, cât și etic și afectează puternic interesele României, dacă luăm în considerare cel puțin pactul politic din decembrie 2018, aplicarea Fazei 1, când ELI-NP a fost unul dintre membrii fondatori, împreună cu ceilalți doi piloni ELI, deciziile Comisiei Europene necesitând ca toate cele trei state să fie parte din ELI-ERIC și investiția uriașă a României în proiectul ELI și angajamentul exprimat deja de la început pentru a fi parte din ELI-ERIC.

ELI-NP a fost în permanență și este în continuare determinat și pregătit să intre în ELI-ERIC:

  • A. Din punct de vedere științific și din punct de vedere tehnic ELI-NP este la un nivel similar, în complementaritate și sinergie cu celelelalte două piloane în privința capacității de a oferi gradual facilitățile infrastructurii. Clădirile și laboratoarele sunt deja pregătite, iar echipamentul principal, Sistemul Laser de Mare Putere 2×10 PW, precum și amplasamentele corespunzătoare experimentelor sunt disponibile întregii comunități științifice internaționale. Celălalt mare echipament, Fasciculul Gamma de Energie Variabilă, care va fi folosit de comunitatea de fizică nucleară, va fi operațional în decembrie 2022.
  • B. Din punctul de vedere al achiziției și asumării documentației pentru ELI-ERIC, ELI-NP și România au depus aplicația pentru Faza 1 la ELI-ERIC și nu există niciun motiv ca România să fie scoasă din Faza 2. ELI-NP a lucrat la toată documentația pentru această a doua fază și a completat-o împreună cu ceilalți doi piloni.

Ideea formării ELI-DC sub coordonarea DG Research a fost de a lega și întări colaborarea între cei trei piloni și de a reuni comunitatea științifică europeană în jurul unicei și celei mai complexe infrastructuri paneuropene de cercetare, total opusă comportamentului pe care îl vedem zilele acestea.

Scopul ELI-DC este acela de a contribui la integrarea celor trei piloni și nu la separarea lor. Prin această acțiune ELI-DC încearcă să izoleze ELI-NP de comunitatea științifică europeană, încâlcând toate angajamentele Consiliului de Competitivitate din 2009. În același timp, a pretinde că ELI-ERIC, fără ELI-NP, prezintă aceleași calități, performanțe și potențial este lipsit de temei și nu corespunde realității științifice și tehnice. ELI-NP are potențialul de a ridica ELI-ERIC acolo unde trebuie și orice analiză corectă poate arăta ușor asta. Nu există absolut niciun motiv pentru ca ELI-NP să nu fie unul dintre fondatorii ELI-ERIC.

Conștienți că este în interesul nostru comun de a întări și promova valorile Zonei Europene de Cercetare, cerem ca aplicația pentru Faza 2 să fie retrasă și să fie redepusă cu toți cei trei piloni ca membri fondatori.

Suntem pregătiți, așa cum am subliniat constant, să participăm la ELI-ERIC și, de asemenea, să îl găzduim, așa cum a fost stabilit în decembrie 2018 de către Comisarul European pentru Cercetare Moedas împreună cu miniștri Cercetării din Cehia, Ungaria și România, precum și pentru a pune la dispoziția întregii comunități științifice europene infrastructura ELI-NP.

Credem că în condițiile bunei-credințe și ale faptelor adevărate, atmosfera de colaborare justă între cei trei piloni va fi refăcută.

Managementul ELI-NP, 16 mai 2020″

Descarcă de aici luarea de poziție a ELI-NP, în limba engleză

Informații de background

Amintim că România a reziliat în urmă cu un an contractul cu un consorțiu condus de Institutul de Fizică Nucleară din Italia pentru construirea celui de-al doilea mare echipament de cercetare din proiectul laserului de la Măgurele: Sistemul Gama de Energie Variabilă. Contractul reziliat era în valoare de 66 de milioane de euro. Italienii au dat în judecată partea română, procesul se judecă și în prezent, iar între timp compania americană Lyncean Technologies a câștigat licitația pentru construirea Sistemului Gama, semnându-se un contract în valoare totală de 49 milioane euro. Detalii aici

  • Echipamentele fundamentale de cercetare de la Măgurele sunt cei doi laseri de mare putere (fiecare de 10PW) și acceleratorul de electroni ca generator de Fascicul Gamma de mare intensitate.
  • În martie 2019, unul dintre cei doi laseri a atins puterea maximă pentru care a fost proiectat – 10 PW, marcând o premieră în cercetarea mondială
  • Construirea Sistemului Fascicul Gamma a întârziat, însă. Sistemul trebuia realizat de Consorțiul EuroGammaS, condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, în baza unui contract de 66 de milioane de euro, semnat în martie 2014
  • Ca urmare a întârzierilor, partea română a reziliat contractul în valoare de 66 de milioane de euro pentru instalarea Sistemului Fascicul Gamma, în noiembrie 2018, iar italienii au dat în judecată institutul din România, pentru anularea rezilierii
  • Problema a căpătat și o pronunțată dimensiune politică, după ce a fost discutată la întâlniri bilaterale la cel mai înalt nivel. Comisarul european Corina Crețu a vorbit despre ”îngrijorarea Comisiei Europene” și a cerut ”găsirea unei soluții cât mai rapide de către autoritățile române și contractorul selectat de acestea pentru implementarea fazei a doua a proiectului”

​Laserul de la Măgurele este cel mai mare proiect științific din România. În valoare totală de 356 de milioane de euro, proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele găzduiește deja cel mai puternic laser din lume și are ca obiectiv realizarea de cercetări în domeniul laserelor și a fizicii nucleare. ELI-NP a atins puterea de 10PetaWatts în urmă cu un an și a început experimentele.

Cladirea laserului de la Măgurele, ELI-NP / Foto: Facebook ELI-NP

Primul moment cheie în nașterea proiectului a fost în decembrie 2009, când Consiliul celor 27 de miniștri ai cercetării din Uniunea Europeană a aprobat declarația prin care România, Cehia și Ungaria se angajau să construiască împreună infrastructura pan-europeană de cercetare ELI. României i-a revenit rolul construirii, în campusul științific de pe Platforma Măgurele-București, a ELI-NP, potrivit monitorizării realizate de HotNews.ro.

În iunie 2011, Dragoș Ciuparu – care și atunci era șeful Cercetării în România – depunea la Comisia Europeană o propunere de finanțare a proiectului.

Pe 18 septembrie 2012, Comisia Europeană a aprobat finanțarea de 180 de milioane euro a proiectului ELI de la Măgurele.

În cadrul proiectului paneuropean Extreme Light Infrastructure (ELI), Cehia, România și Ungaria sunt statele gazdă care au avut ca obiectiv să ridice câte o componentă a proiectului. Concret, cele trei state au construit mai multe lasere, fiecare cu scopul de a face cercetări în ceea ce privește lumina de mare intensitate într-un anumit domeniu de studiu. ELI-NP, complexul de la Măgurele, are ca obiectiv aprofundarea fizicii nucleare folosind fascicule laser cuplate cu gammadupă cum a scris pe larg HotNews.ro.

În 2018, Gérard Mourou – cercetătorul a cărui teorie a fost aplicată la Măgurele pentru a construi laserul care să atingă puterea de 10 PetaWatts (PW) fără să distrugă întreg sistemul de oglinzi – a primit Premiul Nobel pentru Fizică pentru “invenții inovatoare în domeniul fizicii laser”. Gerard Mourou a făcut mai multe vizite în România și a convins autoritățile române să se bazeze în proiectul de cercetare pe ideea sa, adică să aplice tehnica de amplificare a pulsurilor laser numită “Chirped pulse amplification”.

Gerard Mourou la Măgurele, pe platforma laserului ELI-NP / Foto: eli-np.ro

Într-un interviu acordat în exclusivitate Edupedu.ro, Gérard Mourou a declarat în 2018 că proiectul din România “are o contribuție unică” la nobel. “Ceea ce a făcut România este spectaculos”, a afirmat Gérard Mourou. “Știți că sunt implicat în mod real în proiectul din România, cu ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics – n.red.). Voi fi și de acum înainte. Voi începe să lucrez cu fizică nucleară folosind laserul vostru, care va fi cel mai puternic laser din lume, la ora actuală”, a declarat Mourou, pentru Edupedu.ro.

Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Citește și:

 

Articolul Reacție fără precedent a conducerii Laserului de la Măgurele: Propunerea de continuare a proiectului doar cu Cehia și Ungaria e nejustificată legal și etic, netransparentă și afectează interesele României apare prima dată în Edupedu.

Close