O criză serioasă de profesori buni de matematică și științe “e predictibilă peste maximum 10 ani” – raportul de țară TIMSS 2019. Ce spune studiul despre problemele și necesitățile profesorilor la materii unde acum, elevii, iau “notă de trecere”, dar rămân la coada UE

O criză serioasă de profesori buni de matematică și științe “e predictibilă peste maximum 10 ani” – raportul de țară TIMSS 2019. Ce spune studiul despre problemele și necesitățile profesorilor la materii unde acum, elevii, iau “notă de trecere”, dar rămân la coada UE

Formatori pentru profesori de gimnaziuFormatori pentru profesori de gimnaziu

“Datele agregate, atât la nivelul profesorilor de științe, cât și al celor de matematică, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la asigurarea în timp a bazinului de profesori din învățământul gimnazial pentru aceste discipline. Este predictibilă, peste maximum 10 ani, o criză serioasă de resursă umană calificată pentru aria curriculară matematică și științe”. Așa spune raportul de țară pentru România al studiului TIMSS 2019, studiu internațional realizat în rândul elevilor de clasa a VIII-a și care arată că țara noastră are cel mai mare grad de analfabetism funcțional din UE. Raportul de țară cu rezultatele detaliate obținute de România la TIMSS 2019 este prezentat astăzi de Universitatea din București.

În cadrul studiului, au fost evaluate opiniile câtorva sute de directori și profesori, iar raportul prezentat miercuri oferă câteva concluzii și câteva recomandări privind activitatea cadrelor didactice.

  • Edupedu.ro a relatat în decembrie 2020 că scorul obținut de elevii din România, în cadrul TIMSS 2019, la matematică a fost de 479 de puncte, în creștere de la 454, câte se raportau în 2011. Pentru Științe punctajul a fost 470, și aici fiind o creștere față de precedentele rezultate (465). Pe medie, cele 479 de puncte de la matematică înseamnă cel mai mare scor din cele 6 participări – cu o revenire după căderea din 2007 și 2011 – dar această valoare este semnificativ sub media europeană (500). Mai mult, sub noi nu este nicio țară europeană din cele 12 participante. Rezultatele prezentate atunci au mai indicat faptul că 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie.
  • Detalii despre evaluarea TIMSS, la finalul articolului

Potrivit raportului de țară, în baza chestionarului completat de profesorii participanți, s-a constatat că “jumătate dintre profesori consideră că au prea multe ore de predat și prea multe sarcini administrative, iar majoritatea (peste 86%) susține că trebuie să acopere prea multă materie în clasă. Astfel, este necesară asigurarea unui mediu profesional educațional care să îmbunătățească percepția profesorilor cu privire la profesia didactică, contribuind direct la starea de bine a acestora, ca membri ai comunității școlare.”

Ce acțiuni propune raportul de țară, pentru a preveni criza de cadre didactice specializate în matematică/științe, în următorul deceniu:
  • “Abordarea strategică a recrutării de profesori calificați la matematică și științe, prin încurajarea opțiunii pentru profesia didactică încă de la nivelul formării inițiale
  • Implementarea unor sisteme de stimulente (incentives) financiare, materiale, profesionale și simbolice pentru profesorii debutanți”

Raportul constată “o participare redusă a profesorilor de matematică și științe la ore de dezvoltare profesională în ultimii doi ani (de exemplu, 32.38% dintre profesorii de matematică de gimnaziu nu au participat la nicio oră)”, situație care pune “probleme serioase” și necesită intervenții precum:

  • “Coerența la nivelul formării profesionale continue a cadrelor didactice prin realizarea unei analize a nevoilor de formare a profesorilor la nivel local și/sau instituțional
  • Alocare suficientă de resurse pentru formarea continuă și gestionarea flexibilă a acestora”

Studiul mai arată că jumătate dintre cadrele didactice (47%) menționează, printre problemele cu care se confruntă, “deficiențele mentale, emoționale sau psihologice” ale elevilor. Documentul notează că “pentru a sprijini profesorii în abordarea cât mai eficientă a acestor probleme, dar și a altora (lipsa de somn, nutriția precară etc.) este nevoie de:

  • Cursuri de formare continuă focalizate pe managementul clasei de elevi și gestionarea interacțiunilor în clasă
  • Acces la servicii suport pentru învățare (consiliere, educație remedială, asistarea CES etc.). 
  • Din perspectiva aspectelor sistemice, se observă faptul că jumătate dintre profesori consideră că au prea multe ore de predat și prea multe sarcini administrative, iar majoritatea (peste 86%) susține că trebuie să acopere prea multă materie în clasă. Astfel, este necesară asigurarea unui mediu profesional educațional care să îmbunătățească percepția profesorilor cu privire la profesia didactică, contribuind direct la starea de bine a acestora, ca membri ai comunității școlare.”

Raportul TIMSS 2019, despre abordarea materiei de către profesori:

  • “Se remarcă inconsistența atitudinală a elevilor fața de disciplina matematică, aceasta fiind asociată mai mult cu dominanta sa teoretică și mai puțin cu dimensiunea sa aplicativă și de carieră. Acest aspect poate fi corelat și cu faptul că frecvența experimentelor în cadrul activităților școlare este una relativ redusă.
  • Din perspectiva autonomiei pe care profesorii o acordă elevilor în a-și alege propria metodă de a rezolva probleme, profesorii de științe chestionați susțin că utilizează această abordare la aproape fiecare oră (45%), la unele ore (31.50%) și 22.83%, la jumătate dintre ore.”

Direcții de acțiune pentru a ameliora această situație, propuse în raport:

  • “Reconsiderarea atitudinii elevilor față de matematică și științe prin redefinirea statutului disciplinei din perspectiva asocierii preponderente a acesteia cu dimensiunea sa aplicativă și de carieră
  • Încurajarea și sprijinirea învățării bazate pe descoperire, ca premisă pentru asigurarea succesului școlar în cazul disciplinelor aplicate
  • Promovarea reală a autonomiei și gândirii critice în spațiul educațional”
Raportul TIMMS 2019 despre nevoile de sprijin pentru învățare și managementul școlar

Documentul menționează câteva “zone de intervenție imediată”: 

  • “Amenajarea unui spațiu dedicat experiențelor practice și sprijinirea profesorilor în efectuarea de experimente
  • Asigurarea resurselor digitale pentru derularea activităților de matematică și științe
  • Diversificarea materialelor suport oferite de școală care să faciliteze progresul elevilor la matematică și științe
  • Utilizarea adecvată a resurselor de timp ale profesorilor și elevilor; respectarea numărului
    minim de ore efective de predare pe săptămână, oricare ar fi nevoile particulare ale școlii.” 
Despre evaluarea TIMSS

TIMSS este un studiu comparativ la nivel internațional, realizat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație și care măsoară performanțele la matematică și științe. Studiul este derulat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (International Association for the Evaluation of Educational Achievement, IEA). În România, evaluarea a fost implementată de către Facultatea de Psihologie și Științele Educației din Cadrul Universității din București, cu finanțare de la Ministerul Educației. 

  • Potrivit autorilor, “rezultatele TIMSS 2019 fac posibilă luarea de decizii bazate pe dovezi științifice pentru a îmbunătăți politicile educaționale și practicile legate de predarea și învățarea matematicii și științelor. Rezultatele TIMSS 2019 oferă dovezi obiective și cu privire la eficiența formelor actuale de testare educațională la nivel național, evaluarea obiectivă și standardizată reprezentând o resursă foarte importantă pentru dezvoltarea performanței în învățare”. 

La TIMSS 2019 au participat 199 de școli, selectate pentru reprezentativitate la nivel național, cu un total de 4.485 de elevi de clasa a VIII-a, dar și 196 de directori, 214 profesori de matematică și 609 profesori de științe.

Citește și:
Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie
Capitolul din matematică la care elevii români au obținut cele mai slabe rezultate la testele TIMSS. Cum îi poți ajuta pe copii să înțeleagă mai mult. O lecție din Germania
Cum arată problemele de Matematică și Științe pe care peste 30% din copiii români de clasa a VIII-a nu le-au rezolvat la TIMSS 2019, testare unde avem dublu record: cel mai mic punctaj și cel mai mare nivel de analfabetism numeric și științific din UE
VIDEO Rezultatele României la testarea internațională TIMSS 2019, care analizează competențele de matematică și științe ale elevilor, sunt anunțate de Universitatea din București. Dragoș Iliescu: România înregistrează cel mai mare procent de analfabetism științific funcțional din UE

Articolul O criză serioasă de profesori buni de matematică și științe “e predictibilă peste maximum 10 ani” – raportul de țară TIMSS 2019. Ce spune studiul despre problemele și necesitățile profesorilor la materii unde acum, elevii, iau “notă de trecere”, dar rămân la coada UE apare prima dată în Edupedu.ro.

Close