Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric

Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric

Cel mai mare număr de contestații din istoria recentă a examenului de Bacalaureat a fost înregistrat la sesiunea care tocmai s-a încheiat: peste 62 de mii de cereri de recorectare a lucrărilor. Iar acest număr uriaș de contestații vine în condițiile în care la rezultatele inițiale s-a înregistrat cel mai mare număr de note de 10 din ultimii ani, peste 24 de mii de note între 9 și 9,99, dar în același timp și o rată de eșec de peste 40%. Însă cea mai mare problemă este una de lipsă a încrederii.

În ultimii ani, numărul contestațiilor de la Bacalaureat a fost în jurul a 40 de mii. O creștere cu peste 20 de mii de cereri de recorectare înseamnă un semnal de alarmă. Unul pe care niciun ministru, secretar de stat, director din minister nu l-a dezamorsat, nu l-a combătut sau nu l-a explicat.

După 3 luni de școală online și de pregătire acasă pentru examen, candidații au intrat în Bacalaureat în același timp în care colegii lor din clasa a VIII-a primeau rezultatele la Evaluarea Națională. În săptămâna în care s-au dat probele scrise la Bacalaureat, toți cei care erau în examen asistau la o avalanșă de informații despre cum aproape toți care au contestat corectarea de la Evaluarea Națională au primit puncte în plus.

Cazurile care au contat au fost extremele

„Doi elevi din Bâlteni, de la agonie la extaz”, titra Impact Gorj care a relatat inițial cazul a doi elevi notați cu 2,25 și 6, la matematică, iar la contestații au obținut 7,90 și 10.

Cazurile au fost preluate de presa centrală: „Un elev care a luat 6 la matematică a primit 10 după recorectare”, potrivit Digi24.ro, care îl pune în titlu pe profesorul Radu Gologan spunând: „Este incredibil. E o problemă mare”.

Știrea începe cu generalizarea că „rezultatele Evaluării Naționale par la fel de neobișnuite precum a fost și examenul”. Tot în știrea menționată este și memoriul unui părinte din Brașov pentru recorectarea lucrărilor la Limba germană pentru că „unele lucrări la Limba Germană au primit cu 4 puncte în plus, la a doua corectare”.

„O fetiță din Gorj a suferit un șoc după ce a văzut că a luat nota 6 la proba de Matematică la Evaluarea Națională. Părinții i-au dat calmante și s-au speriat că face semipareză”, scria Digi24 marți, pe 30 iunie, în ziua publicării rezultatelor de la Bac. După care urmează și declarația directorului, care țintește către profesorii corectori: „Directorul școlii unde învață fetița, considerată unul dintre cei mai buni elevi din localitate, este revoltat și spune că după o astfel de greșeală profesorii corectori ar trebui dați afară din învățământ”, potrivit sursei citate.

Mai sus sunt doar câteva exemple ilustrative, dar știrile au fost preluate de toate televiziunile și de cele mai cunoscute site-uri.

Peste aceste cazuri excepționale a venit mărturia unei profesoare care a explicat într-o postare pe Facebook „Vă întrebați cum e posibil ca după contestație să ajungi de la nota 6 la 10? Iată cum se desfășoară o zi de corectare la examenele naționale”

În postarea respectivă, profesoara a explicat perspectiva proprie asupra corectării, apăsând și mai tare pe starea de dubiu și neîncredere care deja învăluia acest proces de corectare a lucrărilor după cele două cazuri mediatizate.

Imediat majoritatea publicațiilor centrale și locale au preluat textul profesoarei fără alte explicații, chiar dacă zeci de profesori scriau în comentariile postării că lucrurile expuse acolo nu existau în realitate, iar dacă ar fi existat, cel mai probabil ar fi fost într-o comisie, izolat, nu în toate.

Iată unul dintre comentarii, ales aleatoriu: „E regretabil că lansați în spațiul public asemenea acuzații sub masca “apărării” bietilor profesori stresați. In primul rând, nu s-a demonstrat că e o greșeală la corectare, cel mai probabil fiind o greșeală de transcriere de pe borderou. De aceea există contestația, pentru a repara astfel de greșeli. În al doilea rând, regulile sunt foarte clare la corectat: borderourile individuale sunt preluate de comisie atunci când se face schimbul de lucrări, dacă există diferențe mari, iar cei doi corectori au constatat verificând borderourile si lucrările că nu sunt de acord, se desemnează alți doi corectori care evaluează lucrările. Dacă dumneavoastră ați asistat la o situație așa cum ați descris-o înseamnă că ați acceptat, devenind complice la o neregularitate. Acest lucru nu înseamnă că așa este peste tot”.

Expunerea profesoarei a fost preluată fără nicio minimă verificare a acelor aspecte de unele dintre cele mai cunoscute site-uri din România, printre care:

În toată această atmosferă niciun oficial, fie el ministru, secretar de stat, inspector sau un director din minister ori purtător de cuvânt nu a ieșit cu explicații, nu a adus niciun contra-argument. Așa că dacă nimeni nu contrazice știrile vânturate pe toate canalele, asta înseamnă că sunt reale, nu? Cei mai mulți dintre candidații la Bacalaureat și părinții lor asta au crezut.

Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un moment de maxim istoric, odată cu un vârf al numărului de contestații.

Și cred că a mai contat ceva în această revărsare de nemulțumire legată de rezultatele de la Bacalaureat. În sfârșit, elevii au putut depune online aceste cereri. Le-a fost atât de ușor să conteste, atât de ușor să încerce să aibă dreptul la o a doua opinie (pe care la clasă nu l-au avut niciodată).

Nu toți profesorii corectori au pregătirea să evalueze acele lucrări

Problema formării profesorilor este una dintre cele mai grave și care trebuie rezolvate urgent, atrăgea atenția Comisia Europeană în toamna anului trecut.

Semnalul de alarmă a fost tras și de raportul OECD făcut la comanda Administrației Prezidențiale, în cadrul proiectului România Educată.

Un posibil argument ar putea fi și inexistența programelor de formare continuă pentru evaluare. În registrul programelor de formare continuă al ministerului există un singur program de formare pentru profesori, la nivelul întregii țări, pentru evaluarea de la examenele naționale, cel de la Casa Corpului Didactic Argeș.

Foto: © Vchalup | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Articolul Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric apare prima dată în Edupedu.

Close