Mircea Miclea: Școala să se termine pe 30 iunie și să înceapă la 1 septembrie, din acest an. Împărțirea în trimestre se justifică dacă se reduce fragmentarea și crește durata anului școlar

Mircea Miclea: Școala să se termine pe 30 iunie și să înceapă la 1 septembrie, din acest an. Împărțirea în trimestre se justifică dacă se reduce fragmentarea și crește durata anului școlar

„Ar fi bine ca anul școlar să se termine pe 30 iunie și să înceapă la 1 septembrie”, a declarat profesorul Mircea Miclea. Fostul ministru al Educației a afirmat că „ideea de a prelungi anul școlar e foarte bună, ar trebui implementată încă din acest an”. Contactat de Edupedu.ro după ce ministrul Sorin Cîmpeanu s-a declarat pregătit să extindă perioada de cursuri a viitorului an școlar și după ce a anunțat că pune în dezbatere revenirea la trimestre, Mircea Miclea a avertizat că „este esențial să reducem din fragmentarea procesului de învățământ” prin reducerea numărului de vacanțe.

„O decizie de acest gen trebuie luată având două premise: o premisă științifică, pe baza unor analize privind eficiența învățării și bunele practici din alte state / și a doua premisă: este rezultatul negocierii cu actorii relevanți. Dar asta înseamnă, în primul rând, negociere cu beneficiarii educației. Deci cu asociațiile de părinți, elevi și cu comunitățile locale”, a declarat fostul ministru, pentru Edupedu.ro.

Rep.: România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa, cu 165 de zile față de maximul de 200, de exemplu, câte au Italia și Danemarca. Ce spun datele științei: are vreun impact numărul de zile de școală asupra rezultatelor copiilor?

Mircea Miclea: Rezultatele școlare sunt determinate în primul rând de efortul pe care îl fac copiii și nu atât de zilele de școală. Însă dacă se prelungește anul școlar, același curriculum se distribuie pe mai multe ore, deci poate fi învățat mai bine. Prin urmare, ideea de a prelungi anul școlar e foarte bună, ar trebui implementată încă din acest an, nu de anul viitor, având în vedere pierderile acumulate în acest an școlar și în anul școlar trecut. Practic, școala ar trebui din acest an să înceapă de la 1 septembrie, nu în 2022.

După câte știu, această structură a vacanțelor a fost stabilită în perioada interbelică, de către Spiru Haret, în condițiile în care el ținea cont de ritmul muncilor agricole. În timpul verii erau muncile agricole și pentru că atunci copiii participau masiv la aceste munci, vacanțele erau stabilite în funcție de ele, de aici vacanța de vară foarte lungă. Întrucât economia este total diferită de cea din perioada interbelică, nu se mai justifică un ritm al vacanțelor ca în perioada aceea.

Prin urmare, cred că e de bun augur să înceapă școala la 1 septembrie.

O altă problemă pe care o are această structurare a vacanțelor în timpul anului școlar este fragmentarea excesivă.

Este o vacanță intersemestrială în octombrie-noiembrie pentru învățământul primar, e o vacanță în decembrie, apoi încă o vacanță intersemestrială în februarie, urmată de vacanțele de Paști, deci o fragmentare excesivă a curriculumului. Îi disloci de prea multe ori pe elevi din sarcina de învățare și această fragmentare trebuie redusă. Este de preferat să avem o vacanță de iarnă mai lungă decât mai multe vacanțe de o săptămână înainte și după, care nu fac altceva decât să reducă eficiența învățării.

Rep.: Concret, cum ar trebui modificat anul școlar în curs, dacă modificarea se va aplica încă de acum?

Mircea Miclea: Cred că ar fi bine ca anul școlar să se termine pe 30 iunie și să înceapă la 1 septembrie și cred că se poate prelungi cu o săptămână vacanța de iarnă, în condițiile în care în timpul iernii, mai ales în zonele rurale, uneori deplasările sunt dificile; dacă ne gândim la copii, atunci așa i-am putea ajuta, prelungind cu o săptămână vacanța de iarnă.

Nu aș vedea mai mult decât aceste vacanțe: o vacanță mai lungă de iarnă, o vacanță de primăvară căreia să îi fie lipită săptămâna Școala altfel.

Rep.: Cum ați fi văzut tratat anul acesta, când avem 2 vacanțe de Paște?

Mircea Miclea: În niciun caz nu aș fi susținut închiderea școlilor pe timp de o lună. Este ilogic și nu se poate justifica drept măsură luată la nivelul întregii țări. Sunt sute de mii de copii în sate, în orașe mici unde nu sunt probleme legate de pericolul pandemiei, și totuși ei intră într-o vacanță nejustificată. E o mare gafă întreruperea școlii timp de o lună și nu este în favoarea copiilor. Eventual este în favoarea autorităților, ca să se deresponsabilizeze de sarcinile și deciziile pe care în mod normal ar trebui să le ia.

Cred că ar fi trebuit să se renunțe la vacanță, să dea doar o săptămână de Paște pentru catolici, una pentru ortodocși și atât, dacă vrem să recuperăm pierderile de învățare masive care s-au produs anul acesta, ca și anul trecut.

Rep.: Aceste modificări trebuie să fie aplicate doar anul acesta, afectat de pandemie?

Mircea Miclea: Nu. Eu cred că ar trebui aplicate începând din acest an, în fiecare an de-acum încolo.

Rep.: De ce ar trebui să fie anul școlar mai lung? Ce ar putea face elevii și profesorii în mai multe zile de școală?

Mircea Miclea: Ar fi o încărcare mai mică a materiei de învățat pe orele din fiecare zi. Practic, s-ar putea învăța mai bine aceeași cantitate de informație pentru că ar fi distribuită pe mai multe zile. În loc să reducem din curriculum, din materia care trebuie predată, mai bine am înmulți numărul de zile în care ea să fie predată și atunci favorizăm învățarea. Astfel ai mai multe ore la dispoziție pentru aceeași materie și atunci poți să faci aplicații, corelații, predare transdisciplinară, etc.

Rep.: Cel mai nou anunț al ministrului educației privește o posibilă înlocuire a semestrelor cu trimestre, pe considerentul că trimestrele aduc cu ele mai multe teze, lucrări de control, teste, perioade pur și simplu de ascultare, care impulsionează învățarea. Care este opinia dvs.: semestre sau trimestre?

Mircea Miclea: Simt nevoia unei fundamentări științifice a deciziei. După câte îmi aduc aminte, nici când s-a trecut de la trimestre la semestre nu s-a făcut niciun fel de fundamentare științifică. Cred că este esențial să reducem din fragmentarea procesului de învățământ. Asta e esența și nu neapărat împărțirea pe semestre sau trimestre.

Împărțirea în trimestre se justifică dacă crește durata anului școlar, pentru că începi la 1 septembrie și până în decembrie copiii obosesc, au nevoie de vacanță. Dacă pui doar vacanța de Paște, dar nu o mai pui și pe cea din februarie, da, merită. În condițiile în care crește durata anului școlar, se justifică mai bine împărțirea pe trimestre, mai ales că împărțirea pe semestre e complet asimetrică. Primul fragment este de 3 luni, deci este trimestru, iar al doilea este de 5 luni.

Dar esențială este reducerea fragmentării. Dacă nu se reduce numărul de vacanțe, tot suprafragmentați suntem cu vacanța din octombrie-noiembrie, cea din decembrie, februarie, două de Paște, Școala altfel și vacanță în 15 iunie.

La noi, dezvoltarea a fost că au apărut mai multe vacanțe, decât ore de școală, or asta nu e un progres, ci e un regres. Probabil lozinca a fost: vacanțele lungi și dese, cheia marilor succese.

Rep.: Asistăm an de an la aceeași dezbatere a structurii anului școlar, în care nu auzim însă vocea experților în educație decât provocată de media, dar nu invocată de minister. Care este normalitatea: cine trebuie să stabilească perioadele de învățare și vacanțele? Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație din subordinea Ministerului?

Mircea Miclea: Acest centru de politici nu mai are autonomie; celălalt guvern PNL-ist [Guvernul Orban – N. Red.] a integrat Institutul de Științe ale Educației în minister și acum structura nu mai are autoritatea ISE, care era doar în coordonarea Ministerului Educației, nu în subordinea sa, și avea o voce. Ei acum sunt niște funcționari, deci fac ce le spune ministerul: dacă Ministerul nu le cere nimic, nu fac nimic. Daca Ministerul Educației le cere să justifice ceea ce face ministerul, ei vor justifica.

O decizie de acest gen trebuie luată având două premise:

  • o premisă științifică, pe baza unor analize privind eficiența învățării și bunele practici din alte state.
  • si a doua premisă: este rezultatul negocierii cu actorii relevanți. Dar asta înseamnă, în primul rând, negociere cu beneficiarii educației. Deci cu asociațiile de părinți, elevi și comunitățile locale.
Rep.: Asta înseamnă și primăriile?

Mircea Miclea: Absolut. De exemplu, ești un liceu agricol. Primăria din Geoagiu trebuie să aibă un cuvânt de spus în ce privește momentul în care sunt stabilite vacanțele, pentru că are un liceu agricol care se leagă de activitatea agricolă. La fel, de exemplu, în cazul unui liceu naval.

De aceea trebuie ca negocierea să fie cu beneficiarii educației: beneficiarii primari sunt elevii, beneficiarii secundari sunt familiile și beneficiarii terțiari sunt comunitățile.

Eu negociez cu beneficiarii, pentru că dacă negociez cu angajatul meu tu vei vrea vacanță cât mai lungă.

Rep.: Este nevoie de o structură fixă a anului școlar sau de modificările pe care le vedem de la an la an?

Mircea Miclea: Ar trebui să fie cât mai stabilă structura anul școlar, în condițiile în care există mult mai multă volatilitate în jur. Și așa se schimbă mult prea multe lucruri în jur, în viață. Părinții trebuie să își facă o planificare a concediilor, celelalte industrii trebuie să își facă o planificare și au nevoie să aibă de repere: vacanța de vară e din data … până în data…. Ai nevoie de asta pentru reglarea economică, pentru planificarea concediilor părinților, a transporturilor, de exemplu.

Rep.: Am văzut, până acum, că guvernele au discutat foarte mult cu reprezentanții industriei hotelurilor, de exemplu, care au militat constant pentru menținerea unei vacanțe de vară cât mai mari.

Mircea Miclea: Vom vedea acum dacă guvernul e interesat mai degrabă de o Românie educată sau de o Românie a hotelurilor și a restaurantelor.

Citește și:
Numărul de ore și de zile de școală contează în rezultatele elevilor. Dragoș Iliescu: Copiii din România nu fac prea multă carte. Având ore puține de școală, îi încărcăm masiv cu teme, ceea ce nu e în ordine
Cîmpeanu: Eu personal nu am înțeles niciodată trecerea la semestre / Revenirea la anul școlar cu trei trimestre va fi lansată în dezbatere publică cel târziu la toamnă
Revenirea la structura cu trimestre, în loc de semestre și posibilitatea de a prelungi anul școlar încă din toamnă, dacă vor părinții, elevii și sindicatele – ipoteze enunțate de ministrul Educației / Nicio decizie argumentată pe baza științei sau a propunerii specialiștilor
GRAFIC România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală. Câte zile de școală au statele din Europa

Articolul Mircea Miclea: Școala să se termine pe 30 iunie și să înceapă la 1 septembrie, din acest an. Împărțirea în trimestre se justifică dacă se reduce fragmentarea și crește durata anului școlar apare prima dată în Edupedu.ro.

Close