Matematica la Evaluarea Națională 2019. Subiect fad, cu cerințe ce nu vizează deloc sau aproape deloc realitatea, inutile în viața de zi cu zi

Matematica la Evaluarea Națională 2019. Subiect fad, cu cerințe ce nu vizează deloc sau aproape deloc realitatea, inutile în viața de zi cu zi

Și a fost EN matematică 2019… Acum, că am scăpat cu toții, elevi, părinți, profesori, de febra acestei probe, putem face o analiză “la rece” a subiectului, scrie profesorul de matematică Sorin Borodi într-un editorial pentru Edupedu.ro.

Personal, apreciez la 5,11 coeficientul mediu de dificultate al acestui subiect. Pentru comparație, în 2018 a fost 5,05. La simularea din martie 2019 a fost 5,5. Aşadar, diferențe nesemnificative, care se încadrează în marja de eroare inerentă unei astfel de aprecieri.

Subiect fad, cu cerințe ce nu vizează deloc sau aproape deloc realitatea, concretul. Mai precis, din cei 18 itemi, la I.6 avem o diagramă în care sunt înregistrate niște temperaturi între orele 11-19 (sic!) şi la III.1 un trapez căruia i s-a spus “teren” şi atât. Aşadar, la atât se reduce aplicabilitatea în viața reală a cunoştințelor dobândite la matematică. Se continuă astfel seria subiectelor cu conținut supărător de abstract, pentru a confirma că matematica pe care elevul a învățat-o în şcoală este o minunată gimnastică a minții, o frumusețe a spiritului uman, dar… inutilă în viața de zi cu zi.

Ştiu, mulți vor spune sau deja au spus că au fost probleme frumoase… Dar această frumusețe poate fi apreciată de… cât la sută din elevi? 1? Nu s-ar găsi nişte cerințe care să evalueze aceleaşi conținuturi ale programei, dar care pentru elev să însemne ceva concret? Şi nu mă gândesc la Mioara care are 437 de bile sau la veşnicul călător ce parcurge un drum în trei zile… Da, s-ar găsi, ar fi suficient să scoatem nasul din auxiliare şi să privim pe geam. Poate îl vom zări pe copilul din vecini care tocmai a venit de la farmacia veterinară cu un antiparazitar pentru motan. Şi în prospect scrie ceva legat de cantitățile ce tebuie administrate. Motanul e în suferință, dar copilul calculează doar numărul acela impar din mulțimea A. Sau vom asista la discuția unor locatari care vor să izoleze planşeul imobilului, iar contribuția să fie în funcție de numărul de camere ale fiecărui apartament. Parcă unul îşi aminteşte de ceva cu “k”, dar tardiv, cearta e deja în toi. Sau poate surprindem discuția de la magazin, unde patronul trebuie să amplaseze o rampă pentru accesul persoanelor cu handicap, iar unghiul de înclinare nu are voie să depăşească 10 grade. Aaa, deci nu e 30, 45 sau 60 grade? Adio rampă! Am putea chiar să-i oferim un ajutor lui Andrei, care încearcă să vadă dacă dulapul achiziționat, cu dimensiuni 2 m, 0,5 m, 1,5 m încape pe uşa de la apartament, cu dimensiunile… Deja a zgâriat pereții, el ştia doar aria laterală a unei prisme. Şi exemplele ar putea continua cu milioanele. Doar că trebuie găsite, luate din viața reală şi ambalate într-o formă adecvată unui examen.

Şi încă ceva: fac referire aici la acele conținuturi pe care nu le abordează nici fizica, nici chimia sau biologia, idee de către mulți vehiculată, ca o scuză parcă.

Ce se mai poate constata este gradul înalt, supărător de înalt, de repetabilitate a itemilor de la un an la altul. Nu am înțeles niciodată care e rațiunea… De ce trebuie întotdeauna II.4 să fie problemă cu funcție? Sau la II.5 o expresie… Nu înțeleg ce se încurajează cu această abordare. Dar simt că nimic în spiritul matematicii.

Aş mai adăuga ceva extrem de dezamăgitor referitor la barem: Domnilor din CNEE, acesta nu este barem. E doar o ciornă de barem. Este inutilizabil, profesorii din centrele de corectare trebuie să elaboreze un barem adevărat, defalcat pe paşi de rezolvare. Dar fiecare va face după cum… îi va fi inspirația de moment. Mă refer la cea mai mare parte a itemilor de la subiectele II şi III. Cum poți pune 2, 3 sau 4 astfel de paşi într-un singur “calup” pe care să-l apreciezi la 2 sau 3 puncte? S-a făcut economie de spațiu? Era suficient loc pe a doua pagină pentru elaborarea unui barem conform principiilor docimologiei.

Rezultatele, la nivel național, nu vor fi strălucite. La simularea din martie, procentul de note peste 5 a fost de 36%. Acum probabil acest procent se va apropia de 50%. Au învățat mai mult elevii după simulare? Nu. Doar că mulți dintre cei slabi şi foarte slabi nu au mai ajuns la EN. Din două motive: corigență sau pur şi simplu neprezentare. Pe aceşti elevi, scamatorii din MEN îi pun într-un joben… de unde nu mai apar. E o tactică ce ține de imagine, trebuie să-i înțelegem şi pe cei din MEN. Pentru că spui MEN, spui ministru. Şi dacă spui ministru, deja spui partid. Şi domnilor, din acest moment nu ne permitem nicio slăbire a imaginii, să fie clar. Cu unii, probabil tactica reuşeşte.

Dincolo de cifre, statistici şi pronosticuri, motanul vecinilor a rămas în suferință. Dar copilul din vecini a calculat media geometrică a numerelor a şi b…

Sorin Borodi este profesor de matematică la Liceul Teoretic ”Al. Papiu Ilarian” din Dej, județul Cluj. 

FOTO: sorinborodi.ro

Articolul Matematica la Evaluarea Națională 2019. Subiect fad, cu cerințe ce nu vizează deloc sau aproape deloc realitatea, inutile în viața de zi cu zi apare prima dată în Edupedu.

Close