INTERVIU Sorin Cîmpeanu, despre colegiile universitare la care se intră fără BAC: Dacă vă referiți la scăderea standardelor și la ipocrizia că toate universitățile trebuie să formeze la nivel de doctorat, atunci este o coborâre a profesorilor universitari care predau în preuniversitar

INTERVIU Sorin Cîmpeanu, despre colegiile universitare la care se intră fără BAC: Dacă vă referiți la scăderea standardelor și la ipocrizia că toate universitățile trebuie să formeze la nivel de doctorat, atunci este o coborâre a profesorilor universitari care predau în preuniversitar

Noul proiect “România Educată”, care va fi aprobat de Guvern prin memorandum săptămâna viitoare, conține o rută de învățământ pentru elevii care au picat sau nu au dat Bacalaureatul, rută paralelă cu postlicealele: colegii universitare. Cum sunt acceptate juridic diplome de calificare nivel 5, fără ca posesorul să dețină diploma de nivel 4 (Bacalaureat)? Și aduc colegiile acestea universitare fără Bacalaureat o coborâre a exigenței în licee și universități? De ce să mai învețe elevii pentru BAC și de ce să se mai chinuie universitățile să atragă studenți? Contactat de EduPedu.ro, ministrul Educației a calificat drept “ipocrizie” acuzațiile referitoare la scăderea exigenței pe care aceste colegii o vor atrage și a răspuns că „acest lucru, pe care îl apreciez ca fiind o ipocrizie, nu este deloc de natură a sprijini educația tinerilor care își doresc o calificare”.

Cîmpeanu a contrazis-o pe consiliera prezidențială Ligia Deca și a precizat că aceste colegii care vor funcționa pe lângă universități vor forma tehnicieni, și nu subingineri cum a declarat în urmă cu o zi Deca.

Întrebat câți elevi de la aceste colegii universitare s-au întors să susțină Bacalaureatul și au obținut diploma, ministrul nu a putut da o cifră.

„Este exclusă orice variantă de acces în învățământul universitar fără diploma de Bacalaureat”, spune Sorin Cîmpeanu într-un interviu acordat EduPedu.ro.

Rep.: Noul proiect “România Educată” prevede existența unor Colegii universitare, echivalente postlicealelor. Ce sunt aceste forme de învățământ?

Sorin Cîmpeanu: Sunt colegii de învățământ terțiar nonuniversitar în care avem de-a face cu elevi și nu cu studenți. E prima observație. Calificarea obținută este exact aceeași ca în învățământul postliceal, de nivel 5. Dintotdeauna în învățământul postliceal au fost admiși absolvenți de liceu fără diplomă de Bacalaureat.

Poate ar fi mai bine, pentru o corectă înțelegere, să denumim generic absolvenții colegiilor de învățământ terțiar nonuniversitar tehnicieni de nivel 5 și nu subingineri [reacția lui Sorin Cîmpeanu vine după ce consilierul prezidențial Ligia Deca a declarat în urmă cu o zi că aceste colegii vor forma ceea ce știm, de exemplu, sub titulatura de subinginer – N. Red.].

Rep.: Cum sunt acceptate juridic diplome care atestă calificare nivel 5, fără ca posesorul să dețină diploma de nivel 4 (Bacalaureat)?

Sorin Cîmpeanu: Exact așa cum este acceptată de diploma de învățământ postliceal, pentru că e postliceal.

Funcționează pe lângă universități aceste colegii, pentru a beneficia de expertiza și baza materială extinsă a universităților, fără posibilitatea de acces la nivel licență sau nicidecum mai sus la master și doctorat, în absența diplomei de Bacalaureat. Ei nu sunt studenți, sunt elevi. Colegiile sunt unități de învățământ preuniversitar, înscrise în rețeaua de învățământ preuniversitar și evaluate de către ARACIP, și nu de către ARACIS.

Această calificare există în sistemul de învățământ german, austriac și în alte state și e foarte apreciată. Fără diplomă de bacalaureat. Și e foarte apreciată, pentru că oferă o calificare de nivel postliceal necesară pe piața muncii.

Nu a apărut de anul ăsta în România educată, există 18 colegii de învățământ terțiar nonuniversitar acreditate de ARACIP într-un număr de 16 universități, dintre care 10 universități de stat și 6 universități private. Pentru colegiile care funcționează în cadrul învățământului de stat, anul trecut, în 2020, Ministerul Educației a aprobat 22 de clase cu 616 elevi. Deci elevi, nu studenți. Titulatura acestor instituții este: colegii terțiare nonuniversitare din cadrul universităților, înscrise în rețeaua de învățământ preuniversitar.

Rep.: Regăsirea acestor colegii universitare în noul proiect “România Educată” are și o analiză bazată pe date, în spate, având în vedere că instituții echivalente există de ani de zile în România?

Sorin Cîmpeanu: Nevoia arhicunoscută de calificări intermediare pe piața muncii, e vorba de nivel tehnician, numărul mare de absolvenți de liceu fără diplomă de bacalaureat e al doilea motiv, nevoia de a-i cuprinde într-o formă de educație și de a-i ține aproape de școală și a le da o calificare astfel încât să devină activi pe piața muncii sunt elementele de bază din aceasta analiză.

Repet, nu este vorba nicidecum de acces la nivel universitar, licență, master, doctorat. Este exclusă orice variantă de acces în învățământul universitar fără diploma de Bacalaureat.

Există universități în cadrul cărora funcționează unități de învățământ preuniversitar de tip grădiniță, pe lângă universități, sub personalitatea juridică a universităților. Asta nu înseamnă că acei copii din grădiniță se pot numi studenți, doar pentru că sunt înmatriculați într-o unitate de învățământ preuniversitar precum aceste colegii care funcționează pe lângă universități. Copiii de 3-4 ani nu pot fi numiți studenți, după cum elevii colegiilor nu pot fi numiți studenți doar pentru că funcționează pe lângă o universitate.

Rep.: Anul acesta am avut 77% înscriși la Bacalaureat dintre absolvenții de clasa a XII-a și a XIII-a, promoția curentă. În raportul oficial al Ministerului Educației din 2021, privind starea învățământului preuniversitar pentru 2020, se remarcă chiar o creștere a efectivelor de elevi din învățământul postliceal în ultimii ani, pentru că nu au nevoie de diplomă de bacalaureat la aceste școli. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani au fost 700.000 de liceu care nu au luat diploma de bacalaureat. Lor li se adresează, pentru cine înființați colegiile acestea?

Sorin Cîmpeanu: Este principalul grup țintă, dar avem pe de o parte și tineri înmatriculați în aceste colegii care au diplomă de Bacalaureat, dar preferă o formare de o durată mai scurtă care să le ofere o calificare ce le va folosi la angajare, spre exemplu tehnician veterinar sau tehnician prelucrarea produselor agroalimentare sau tehnician cadastrist, e vorba de nivelul de tehnician.

Rep.: Dar nu hrăniți chiar această absență de la Bacalaureat prin consolidarea unei filiere la care pot accede fără această diplomă?

Sorin Cîmpeanu: Personal nu cred acest lucru. Dar faptul că își doresc o calificare necesară pe piața muncii e un lucru îmbucurător. În general, un colegiu are durata a 4 semestre, deci 2 ani, în mod evident sub durata studiilor de licență.

Rep.: Există vreo solicitare din partea companiilor ca aceste colegii să se transforme în învățământ dual?

Sorin Cîmpeanu: Există solicitări și e cel mai dezirabil ca aceste colegii să se realizeze în parteneriat cu operatorii economici, în acest fel crește la maximum posibilitatea de angajare a tinerilor care își doresc o calificare de nivel 5.

Rep.: Cine sunt profesorii de la aceste colegii?

Sorin Cîmpeanu: La postliceale avem o categorie de cadre didactice care pregătesc pentru nivel 5, iar în colegiile nonuniversitare sunt cadre didactice universitare care au șansa de-a avea acces la baza materială a universităților, care este conformă standardelor de pregătire. Uneori având exemplu de unicitate și dau exemplul calificării de tehnician veterinar, calificare ce necesită clinici veterinare, spital medical veterinar, lucruri care se regăsesc doar în universități care au în structura lor facultăți de medicină veterinară. Deci este unicul loc în care poți să formezi tehnician veterinar.

Rep.: Care este diferența dintre postliceale și colegii?

Sorin Cîmpeanu: Singura diferență e locul: pe lângă universități în cazul colegiilor, în timp ce postlicealele sunt de sine stătătoare. Și se bucură de o bază materială mai bună, pentru că folosesc experiența cadrelor didactice.

Din experiența directă, am văzut elevi care pentru simplul fapt că după ce nu au luat examenul de Bacalaureat au menținut contactul cu școala în acest fel, s-au putut pregăti și au putut să susțină Bacalaureatul, au promovat examenul după primul an, s-ar fi putut înscrie la nivel licență și totuși au preferat să facă încă 2 semestre pentru a obține această calificare de nivel 5 care le-a oferit acces pe piața muncii. Deși în cel de-al doilea an, pe baza faptului că nu au rupt contactul cu școala, se puteau înscrie la nivel universitar, nivel de licență.

Rep.: Universitățile le echivalează discipline din ce au studiat la colegiu, dacă iau Bacalaureatul după frecventarea colegiului și se înscriu apoi la facultate?

Sorin Cîmpeanu: Nu se echivalează nimic în sistemul universitar din disciplinele aferente planurilor de învățământ din cadrul colegiilor, pentru că sunt învățământ preuniversitar. Nu poți echivala o disciplină din preuniversitar cu una din universitar. Exclusă echivalarea.

Rep.: Aveți cifre, câți elevi de la aceste colegii au luat Bacalaureatul după înscrierea la colegiu, de-a lungul unui an?

Sorin Cîmpeanu: Mărturisesc că în momentul ăsta nu am o situație la nivelul celor 18 colegii, dar e o întrebare la care trebuie să găsim rapid răspunsul.

Rep.: Extinderea postlicealelor prin aceste colegii tehnice reprezintă o scădere a exigenței? În loc ca liceele și școlile profesionale să fie impulsionate, la fel ca elevii, să învețe pentru a lua diploma, acum au o rută întărită prin care pot fenta bacalaureatul?

Sorin Cîmpeanu: Nu pot fenta sub nicio formă bacalaureatul, refuz această abordare. Sunt preuniversitar. Bacalaureatul pentru a-l lua ai o singură șansă: să te prezinți și să-l promovezi. Dacă vă referiți la scăderea standardelor și la ipocrizia conform căreia toate universitățile din România trebuie să formeze la nivel de doctorat, da, atunci este o coborâre, dar nu standardelor, ci a profesorilor universitari care predau practic în preuniversitar în aceste colegii. Dar acest lucru, pe care îl apreciez ca fiind o ipocrizie, nu este deloc de natură a sprijini educația tinerilor care își doresc o calificare.

Rep.: Dați-mi exemplu de postliceale de succes, în momentul acesta.

Sorin Cîmpeanu: Sunt mai multe exemple, am dat exemplul celor din domeniul agronomic, al prelucrării produselor alimentare sau din domeniul medical veterinar.

Rep.: Pe de altă parte, avem un scandal internațional care nu a fost soluționat nici până astăzi, de 3 ani: cel al postlicealelor sanitare care emit diplome fără ca asistentele medicale rezultate să fi fost la cursuri. Asistentele medicale false din România au făcut subiectul unor reportaje repetate la televiziunea publică din Suedia. Ați făcut o analiză a postlicealelor și a calității lor în prezent, în momentul în care ați decis extinderea lor prin aceste colegii?

Sorin Cîmpeanu: Nu am decis-o în România Educată, aceste colegii funcționează de mulți ani. Nu este o noutate în România Educată. Este o recunoaștere a importanței formării pentru calificare de nivel 5 cerută de piața muncii. Întrebarea dvs. nu are legătură directă cu subiectul și dacă vrem să aibă o legătură vă spun că da, subiectul enunțat de dvs. e foarte grav și se referă la obținerea unor diplome fără acoperire. În momentul în care avem elevi înscriși în învățământul postliceal în aceste colegii care funcționează pe lângă universități, ei beneficiază și de experiența cadrelor didactice care predau. Deci este exclus să se întâmple incidente de genul celor menționate, mai exact diplome fără acoperire.

Rep.: Dar în mandatul dvs. ați realizat vreo evaluare cu privire la aceste postliceale sanitare acuzate că produc asistente false?

Sorin Cîmpeanu: În timpul lungului meu mandat de 6 luni nu am avut o evaluare punctuală pe acest subiect. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie făcută.

DOCUMENT Colegiile universitare în strictura învățământului românesc, așa cum este descrisă în proiectul prezidențial România Educată:

Foto: Administrația Prezidențială

Rep.: De ce vedem în proiectul prezidențial apariția unui Bacalaureat unic pentru toți elevii, indiferent de liceul și filiera urmate?

Sorin Cîmpeanu: Este vorba de o schimbare de paradigmă. Este vorba de introducerea unui Bacalaureat unic, bazat pe competențe și nu pe cunoștințe. Acest Bacalaureat se constituie într-un pașaport de acces către învățământul universitar pe una dintre cele 3 filiere: teoretic, vocațional sau profesional.

Este o separare artificială între liceele tehnologice și școli profesionale și vă invit să urmăriți rezultatele din fiecare an ale acestor licee tehnologice.

Rep.: Sunt foarte slabe la Bacalaureat, elevii de la tehnologic având cea mai mică rată de promovare a examenului.

Sorin Cîmpeanu: Sunt foarte slabe la Bacalaureat și atunci e normal să avem un Bacalaureat unic care să verifice competențele și nu cunoștințele, care să fie mai apropiat de modul de organizare a Evaluării Naționale de anul acesta, în care se urmărește în ce măsură tinerii au dobândit acele competențe necesare unei vieți active.

Pe de altă parte, va exista și posibilitatea transferului între filiere, pentru că în acest fel vom încuraja tinerii să se înscrie pe una din filiere, știind că în cazul în care vor descoperi că nu li se potrivește, în cazul foarte real și foarte des întâlnit, să poată avea opțiunea transferului către o altă filieră.

Rep.: Dacă Bacalaureatul este unic și posibilitatea de transfer de la o filieră la alta atât de accesibilă, de ce să mai avem filiere diferite la liceu?

Sorin Cîmpeanu: Pentru a avea o paletă de opțiuni între teoretic, vocațional și profesional. Dar oricare ar fi filiera, examenul de bacalaureat trebuie să verifice competențele și nu cunoștințele.

Rep.: Pentru că nu toți suntem experți în științele educației, dați-ne dvs. un exemplu de materii care vor fi înglobate în examenele transdisciplinare care vor forma acest Bacalaureat unic și de tip de subiect care să fie pentru elevii tuturor filierelor?

Sorin Cîmpeanu: Aveți mare dreptate când spuneți că nu toți suntem experți în științele educației; nici măcar eu, ca ministru al educației, nu sunt expert în științele educației, pentru asta avem echipe de specialiști în științele educației care vor furniza răspunsul la această întrebare. Deși în mod evident am propriile idei, nu vreau să îmi asum o competență pe care nu o am, pentru a vă răspunde la această întrebare.

Rep.: De unde este preluat acest model al Bacalaureatului unic?

Sorin Cîmpeanu: Nu știu de ce trebuie să fie preluat neapărat, fără a ține seama de situația sistemului de educație din România. Este o soluție adaptată la starea actuală a învățământului românesc, la nevoia de flexibilizare și de a oferi tinerilor competențe care să le ofere șanse reale de acces pe piața muncii sau de acces în învățământul universitar. Pentru că diploma de Bacalaureat ar fi un pașaport de acces în învățământul universitar.

Rep.: Avem la 14 ani 2 rânduri de examene care vor fi date de elevii care țintesc licee bune, și aici nu este vorba doar de colegiile din marile orașe ci de liceele teoretice din fiecare mic oraș care au anual concurență mare, pe când la 18 ani liceenii vor da un BAC unic indiferent de filieră, cu care intră direct la facultate, având în vedere că majoritatea universităților primesc studenți fără nicio examinare. De ce această debalansare?

Sorin Cîmpeanu: Nu aș privi-o ca pe o debalansare. Bacalaureatul trebuie să probeze achiziția de competențe. Cu toții ne dorim o descentralizare mai pronunțată în sistemul de învățământ preuniversitar. Și asta înseamnă să le permiți elevilor care doresc să participe la acest examen să participe; deci nu au nici liceele obligația să le organizeze și nici elevii obligația să participe, pentru că va exista șansa repartiției computerizate.

Va da șansa acelor licee care doresc să se dezvolte spre excelență să își promoveze propriile criterii atunci când vizează un anumit grup țintă, fără a fi obligate însă să organizeze vreun concurs de admitere. Totul se bazează pe diversificarea variantelor pe care tinerii cred că e bine să le aibă la dispoziție să aleagă ce e mai bine. Educația trebuie să meargă către educație personalizată și nu către un mod care să uniformizeze toate școlile. În același timp, toți elevii vor trebui să aibă șansa la o educație de calitate, fără ca acel mod în care se realizează o educație de calitate să fie identic în toate școlile.

Informații de background

DOCUMENT Descarcă de aici, în format .PDF, noul proiect România Educată, forma sintetică pusa la dispoziția Edupedu.ro de către administrația prezidențială

Consilierul prezidențial Ligia Deca a anunțat în urmă cu o zi, pe 6 iulie 2021, principalele noutăți din proiectul “România Educată” care va fi înaintat săptămâna aceasta de Cotroceni Guvernului, pentru a fi aprobat prin Memorandum. Aceasta a declarat oficial că noul proiect România Educată, așa cum a rezultat în urma dezbaterilor de până acum, prevede introducerea unor rute flexibile la nivelul liceului. Concret, elevii să se poată transfera de la liceul tehnologic sau școala profesională la care au intrat, la un liceu teoretic, dând o examinare la transfer.

O altă noutate este înlocuirea Bacalaureatului actual cu un BAC unic pentru toți absolvenții de liceu, pe care sa îl poată susține și elevii de la școlile profesionale sau liceele tehnologice.

Noua formă a proiectului România Educată va fi adoptată săptămâna viitoare de Guvern, prin Memorandum, iar coaliția de guvernare și-a exprimat la discuțiile de ieri „dorința ca în 2 ani să avem așezată reforma pe făgaș, cu o implementare a legislației” și un anumit nivel de aplicabilitate, a anunțat Ligia Deca.

Oficialul a afirmat că nu există încă o decizie cu privire la modalitatea în care proiectul România Educată va fi implementat concret: sub forma unei noi legi a educației, sub formă de modificări aduse actualei legi a educației sau aduse legii educației în varianta inițială din 2011.

În ceea ce privește data la care România Educată va fi transformata în element legislativ, Deca a declarat că „termene exacte vor fi asumate în Memorandumul pe care guvernul îl va semna săptămâna viitoare”.

Întrebată dacă există și discuții cu opoziția pe acest proiect, aceasta a afirmat că la dezbaterile de astăzi de la Cotroceni au fost invitate comisiile de învățământ din Parlament, „în integralitate”.

Sursă foto: gov.ro / Sorin Cîmpeanu

Citește și:
BREAKING Bacalaureat unic pentru toți liceenii, cu subiecte transdisciplinare pe model PISA, pe care îl pot susține și elevii de la școala profesională – prevedere a noului proiect “România Educată” care va fi aprobat de Guvern, anunță consilierul prezidențial Ligia Deca
BREAKING Evaluări anuale ale elevilor din clasele pregătitoare – a IV-a au fost introduse în noul proiect “România Educată”. Testările, parte a salarizării pe bază de performanță – DOCUMENT
Înființarea de colegii universitare la care să se poată intra fără BAC – prevedere a noului proiect “România Educată”
UPDATE Inspecțiile școlare nu vor mai putea fi făcute de Inspectoratele școlare, ci de noul ARACIP – prevedere a proiectului “România Educată” care va fi adoptat de Guvern

Articolul INTERVIU Sorin Cîmpeanu, despre colegiile universitare la care se intră fără BAC: Dacă vă referiți la scăderea standardelor și la ipocrizia că toate universitățile trebuie să formeze la nivel de doctorat, atunci este o coborâre a profesorilor universitari care predau în preuniversitar apare prima dată în Edupedu.ro.

Close