Cum poți lua Bacalaureatul la Istorie fără să știi istorie. Despre dezechilibrul subiectelor de la real-uman

Cum poți lua Bacalaureatul la Istorie fără să știi istorie. Despre dezechilibrul subiectelor de la real-uman

Proba obligatorie a profilului de la Bacalaureat împarte liceenii în două tabere, în fiecare an, după profilul la care sunt. Simplificat, cei de la real dau Matematică, iar cei de la uman dau Istorie. Într-o analiză făcută pe subiectele de la Istorie oricine poate constata că nota minimă pentru reușită, adică 5, poate fi luată fără nicio cunoștință acumulată la școală la această materie de liceu, fiind necesară doar prezența candidatului la examen, un pix funcțional și să știe să citească, să facă deducții logice.

Demonstrația este necesară pentru că, deși probele de Matematică și Istorie contează în aceeași proporție la media finală, iar elevii ar trebui să fie tratați în condiții similare, pentru că Bacalaureatul este pașaportul lor pentru piața muncii sau studii superioare, evaluarea de la Istorie este clar disproporționată față de cea de la Matematică.

Subiectele date la Bacalaureat 2020, la Istorie.

De la început avem 10 puncte din oficiu.

Subiectul I – Se dau două texte:

„Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „Locuitorii celor două țări [Moldova și Țara Românească] știau […] că alcătuiau unul și același popor, cu origine, limbă, religie, tradiții și cultură comune, că erau despărțiți doar prin granițe politice pe care nu ei le fixaseră, și […] că românii din Transilvania făceau și ei parte din același popor, numai că aceștia […] nu puteau participa la conducerea propriei țări. De aceea, conducătorii românilor au decis că primul pas trebuie făcut prin unirea celor două țări din afara arcului Carpaților […]. În plan intern nu trebuia depus un efort prea mare, pentru că voința de unire era clară și se exprima răspicat prin partida națională […]. Mai dificilă era convingerea marilor puteri în legătură cu nevoia de unire. Sarcina aceasta și-au luat-o în primul rând foștii revoluționari de la 1848, exilați în Occident de regimurile vechi revenite la putere, mai ales de cel de la București. Ei au format adevărate lobby-uri (grupuri de susținere) românești […] în Anglia, Prusia, dar mai ales în Franța, la Paris. Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu și alții erau membri în comitete democratice europene […] și gândeau la o soartă mai bună a tuturor națiunilor europene.”

(I.A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)

B. „Adunarea ad-hoc din Moldova și-a început lucrările la data de 4 octombrie 1857, iar cea din Țara Românească la 12 octombrie. Lucrările au fost dominate de unioniști – Mihail Kogălniceanu și Alexandru Ioan Cuza la Iași, C. A. Rosetti, frații Golescu și Dumitru Brătianu la București […]. Ambele Adunări ad-hoc, cea din 19 octombrie din Moldova și cea din 21 octombrie din Țara Românească, au adoptat imediat rezoluții ce chemau la unire, la autonomie, neutralitate și garantarea colectivă a noii ordini de către puteri.

Deputații doreau, de asemenea, să abordeze fără întârziere și alte chestiuni presante. În Moldova, ei s-au avântat într-o dezbatere vie în legătură cu organizarea politică și economică viitoare a țării […]. Dezbaterea cu privire la problema agrară a scos în evidență o ruptură majoră în rândurile unioniștilor […]. În […] Țara Românească, aproape toți unioniștii […] doreau să evite orice dezbatere serioasă a problemelor sociale și economice, pentru că erau […] conștienți de deosebirile de vederi dintre ei în privința chestiunii agrare și a democratizării vieții politice și se temeau că o dezbinare în rândurile lor, în această etapă, ar fi putut împiedica înfăptuirea unirii.”

(K. Hitchins, Românii, 1774-1866)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.Numiţi o mare putere precizată în sursa A.  2 puncte

  • răspunsul e simplu, este în text, nu necesită cunoștințe de istorie: Anglia sau Prusia sau Franța

2.Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din 1857. 2 puncte

  • răspunsul este scris în text, nu necesită cunoștințe de istorie, ci doar atenție, identificarea și copierea cuvânt cu cuvât a textului: „Ambele Adunări ad-hoc, cea din 19 octombrie din Moldova și cea din 21 octombrie din Țara Românească, au adoptat imediat rezoluții, rezoluțiile aveau prevederi referitoare la unire, la autonomie, neutralitate”

3. Menţionaţi două personalități politice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte

  • răspunsul este în text, nu necesită cunoștințe de istorie, ci identificarea și copierea a două nume, singurele nume care se regăsesc în ambele texte: C. A. Rosetti și Dumitru Brătianu

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că unioniștii doreau să
evite o dezbatere a problemelor sociale și economice.  3 puncte

  • răspunsul este în text, nu necesită decât capacitatea de a identifica o idee într-un text: B

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte

  • Cerința are într-adevăr legătură cu programa de la istorie, pentru că evidențierea relației cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice. Dar în acest caz răspunsul nu necesită cunoștințe de istorie, ci doar de logică elementară, pentru că în text este evidentă această relație cauză-efect. Cauza: pentru că nu puteau participa la conducerea propriei țări. Efect: conducătorii românilor au decis că primul pas trebuie făcut prin unirea celor două țări.

6. Prezentaţi alte două fapte istorice care au contribuit la formarea statului român, desfășurate în primele șase decenii ale secolului al XIX-lea, în afara celor precizate în sursele date.

  • răspunsul necesită cunoștințe de istorie 

7. Menţionaţi o caracteristică a Constituției din 1866 adoptată în statul român. 

  • răspunsul necesită cunoștințe de istorie

Până aici avem 20 de puncte, cu cele 10 din oficiu, am obținut nota 3.

Subiectul al II-lea – un alt text

„Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„După experiențe militare în Serbia, Croația și în Ducatul Milanului, Iancu de Hunedoara ajunge voievod al Transilvaniei în 1441, iar din 1446 și guvernator (regent) al Ungariei. […] În 1442, voievodul înfrânge încercarea turcilor de a intra în Transilvania și obține o mare victorie asupra lor pe cursul superior al Ialomiței […]. Între noiembrie 1443 și ianuarie 1444 întreprinde «o lungă campanie» contra otomanilor în Peninsula Balcanică, până la Adrianopol. Iancu de Hunedoara ia parte la bătălia de la Varna din 10 noiembrie 1444, pierdută de creștini […]. Cea mai strălucită victorie obținută de Iancu de Hunedoara rămâne aceea de la Belgrad din 22 iulie 1456, victorie care, la trei ani după căderea Constantinopolului, va opri pentru 70 de ani înaintarea turcească spre centrul Europei. Cetatea este asediată între 4 și 21 iulie 1456. Turcii încearcă blocarea cetății și dinspre Dunăre, dar flota lor e înfrântă de flota lui Iancu de  Hunedoara la 14 iulie, ceea ce îngăduie garnizoanei să primească întăriri. La 21-22 iulie sultanul pornește un asalt general care e respins, și contraatacul condus de Iancu de Hunedoara îi pune pe fugă pe turci. […] Victoria din 1456 contribuie la redresarea moralului Europei după căderea
Constantinopolului. […]

Eforturile lui Iancu de Hunedoara sunt continuate de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești. […] În iarna din 1461-1462 atacă fortărețele turcești de la sud de Dunăre. […] În 1462 refuză să mai plătească tribut Imperiului Otoman. Ca urmare, sultanul Mehmed II pătrunde cu o puternică armată în Țara Românească. […] Vlad Țepeș, care nu avea suficiente forțe […], preferă, în locul
confruntării deschise, războiul de hărțuială, în care se dovedește iscusit.”

(I. Bulei, O istorie a românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi voievodul Transilvaniei precizat în sursa dată. 2 puncte

  • răspunsul nu necesită cunoștințe de istorie, ci doar identificarea voievodului în text: Iancu de Hunedoara

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte

  • răsunsul nu necesită cunoștințe de istorie, ci doar să știi că în 1401 era secolul XV

3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o cauză a conflictului dintre acesta și otomani, la care se referă sursa dată. 6 puncte

  • răspunsul nu necesită cunoștințe de istorie, pentru că scrie în text: „Vlad Țepeș, domn al Țării Românești (…) refuză să mai plătească tribut Imperiului Otoman”

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile militare din perioada
1442-1444. 6 puncte

  • răspunsul presupune din nou o acțiune de copy-paste, fără a necesita cunoștințe de istorie dobândite în școală: „În 1442, voievodul înfrânge încercarea turcilor de a intra în Transilvania și obține o mare victorie asupra lor pe cursul superior al Ialomiței […]. Între noiembrie 1443 și ianuarie 1444 întreprinde «o lungă campanie» contra otomanilor în Peninsula Balcanică”

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la bătălia de la Belgrad, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte

  • răspunsul presupune capacitatea de elevului de a formula o opinie, nu necesită nicio cunoștință dobândită la istorie sau de istorie, deoarece toate elementele sunt în text: bătălia de la Belgrad este cea considerată de istorici drept cea mai importantă pentru că a avut efecte nu doar asupra teritoriului lui Iancu de Hunedoara, ci a devenit una de importanță majoră pentru întreg continentul european, după acel moment cuceririle turcilor oprindu-se vreme de 70 de ani.

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XIV-lea sunt organizate instituții centrale în spațiul românesc extracarpatic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte”

  • răspunsul presupune cunoștințe de istorie

Am mai obținut încă 26 de puncte din rezolvarea parțială a Subiectului al II-lea. Asta înseamnă 56 de punte în final, nota obținută ar fi 5,60 – notă suficientă pentru promovarea fără nicio cunoștință de istorie a examenului.

Subiectul integral de la istorie este aici: istorie_2020_var_06_LRO

Proba scrisă la Istorie a fost dată tuturor elevilor de la:

  • filiera teoretică, profil umanist, toate specializările;
  • filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările;
  • profil sportiv, toate specializările;
  • profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar;
  • profil teologic, toate specializările.

În privința probei scrise la Matematică, dată pe 4 niveluri de dificultate (mate-info; tehnologic; științele naturii, pedagogic – învățător/educator), elevii aveau nevoie de cunoștințe de aritmetică și algebră pentru a le putea rezolva. Ca să iei o notă similară la matematică, adică 5,60, cât putea obține un candidat fără cunoștințe de istorie, după cum am demonstrat mai sus, era nevoie de formule de calcul, să știi algebră de liceu, deci nu te puteai baza doar pe logică și capacitatea de a citi un text.

Oricine poate verifica asta, subiectele sunt aici:

De ce este important ca elevii să susțină probe cu grad similar de dificultate

Bacalaureatul este un examen universal, care se susține după absolvirea liceului și care are ca finalitate primirea unei diplome. Aceasta este esențială pentru accesul tinerilor în sistemul de învățământ superior, iar pe baza acordurilor internaționale, diploma de Bacalaureat permite accesul tinerilor români la majoritatea instituțiilor de învățământ superior din lume.

Condițiile de obținere a acestei diplome ar trebui să fie similare pentru toți elevii. Având în vedere că filierele absolvite de tineri nu condiționează alegerea unei anumite rute universitare, un absolvent de uman este avantajat de examen în fața unui absolvent de la real dacă dă admiterea la aceeași facultate. De precizat că importanța bacalaureatului este anul acesta mult mai mare în condițiile în care majoritatea universităților fac admiterea online, exclusiv pe baza notelor de la Bacalaureat din cauza pandemiei COVID-19.

Foto: Business photo created by yanalya – www.freepik.com

Articolul Cum poți lua Bacalaureatul la Istorie fără să știi istorie. Despre dezechilibrul subiectelor de la real-uman apare prima dată în Edupedu.

Close