Csaba Asztalos, despre deschiderea școlilor: Egalitatea nu înseamnă uniformitate. O descentralizare ar fi mai potrivită. Aș introduce tezele unice la clasele V-XII, inclusiv pentru situațiile în care examenele nu s-ar putea organiza

Csaba Asztalos, despre deschiderea școlilor: Egalitatea nu înseamnă uniformitate. O descentralizare ar fi mai potrivită. Aș introduce tezele unice la clasele V-XII, inclusiv pentru situațiile în care examenele nu s-ar putea organiza

O soluție unică de deschidere a școlilor aplicată în toată țara la fel “poate fi o formă de sancționare pentru acei elevi și acele cadre didactice din acele localități unde este posibilă prezența la școală” fără pericolul transmiterii COVID, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării. Întrebat dacă descentralizarea deciziei ar fi discriminatorie, Csaba Asztalos a răspuns: “egalitatea nu înseamnă uniformitate. Ai discrimina dacă nu ai aplica soluții diferite la situații diferite”.

Dacă avem în vedere faptul că situația epidemiologică este diferită de la județ la județ și de la localitate la localitate, și dacă luăm în considerare că circumstanțele, condițiile în care se desfășoară actul educațional diferă de la o localitate la alta, atunci o decizie eficientă și logică în acest sens s-ar putea lua la nivel local”, a explicat Csaba Asztalos pentru Edupedu.ro.

Oficialul a dat exemplul Belgiei, care a impus restricții pentru 24 de județe, nu pentru toată România. “Deci face distincție în funcție de realitățile locale și de rapoartele publice. Și atunci e logic ca și noi să putem gândi 3 variante în funcție de situația din teren”, a punctat acesta.

Asztalos a precizat că acesta este și momentul oportun pentru introducerea tezelor unice la nivel național, pentru elevii de clasele V-XII: cu subiecte concepute de Minister, cu barem unic, susținute de elevi la aceeași dată și oră, pe clase. “Tezele unice naționale pot fi utile în acele situații de criză în care Evaluarea Națională sau Bacalaureatul nu ar putea avea loc, pentru că pe baza tezelor unice naționale s-ar putea calcula o medie de final în aceste situații”, a adăugat președintele CNCD.

Rep: Este discriminatoriu să-i lași comunității locale decizia finală cu privire la modul în care deschide școala?

Csaba Asztalos: Pentru a putea răspunde la o astfel de întrebare, trebuie să facem o analiză și ceea ce observ eu în dezbaterea publică este că Guvernul preconizează să pună în dezbatere publică mai multe scenarii cu privire la începerea anului școlar și universitar. Trei-patru scenarii din ce am văzut eu, iar unul dintre scenarii se referă la ceea ce ați precizat, adică la a lăsa decizia la nivel local, a descentraliza decizia.

Dacă avem în vedere faptul că situația epidemiologică este diferită de la județ la județ și de la localitate la localitate, și dacă luăm în considerare că circumstanțele, condițiile în care se desfășoară actul educațional diferă de la o localitate la alta, atunci o decizie eficientă și logică în acest sens s-ar putea lua la nivel local.

Acest lucru nu ar însemna o formă de discriminare, pentru că decizia se ia în funcție de circumstanțele, de situația care există la nivelul unei unități administrativ-teritoriale, la nivelul unei localități.

De exemplu, dacă avem localități unde sunt clase care nu au un număr mare de elevi sau sunt școli care dispun de spații mai multe, astfel încât să se realizeze distanțarea, în acele unități administrativ-teritoriale și în acele școli s-ar putea relua învățământul sau s-ar deschide anul școlar pe scenariul clasic, cu prezența elevilor, cu regulile de distanțare, cu purtare de mască, șamd. Astfel de localități ar putea să fie în zonele rurale, de exemplu, pentru că știm că în mediul rural nu există o supraaglomerare cu clase în școli, cu număr de elevi în clase, pe care o regăsim, însă, în mediul urban.

În mediul urban, de la situație la situație pot să existe soluții pe unul dintre cele 3 scenarii pe care le avansează guvernul.

Această decizie de descentralizare în opinia mea nu ar constitui o forma de discriminare, pentru că Guvernul ar aplica soluții diferite la situații diferite. Ceea ce nu este o discriminare, dimpotrivă. În analiza principiului nediscriminării este chiar o cerință că atunci când ai situații diferite, trebuie să aplici soluții diferite. Pentru că egalitatea nu înseamnă uniformitate.

Ai discrimina dacă nu ai aplica soluții diferite la situații diferite.

Rep: Dar aplicarea de scenarii diferite pe cicluri este discriminatorie? Mă refer la decizia ca elevii din clasele pregătitoare-IV, clasele a VIII-a și a XII-a să vină fizic la cursuri, în timp ce elevii ceilalți să facă online.

Csaba Asztalos: Orice măsură de acest gen trebuie să fie justificată obiectiv de un scop legitim, metoda să fie adecvată și necesară și adecvată scopului urmărit. Cu titlu de exemplu: atunci când decid să fie la școală elevii din clasele terminale, a VIII-a și a XII-a, cu respectarea regulilor de distanțare șamd, scopul legitim pe care îl urmăresc este să asigur pregătirea lor pentru examene, având în vedere că ei sunt în clasa apropiată examenelor. Metoda este una adecvată și necesară și este și una proporțională cu scopul urmărit.

Pentru elevii din ciclul primar, la fel, am un scop legitim: sunt clase care sunt la început de drum, copii care sunt în perioada de obișnuire cu școala – este o provocare mai mare să păstrez distanța, dar nu este imposibil. Deci dacă am un scop legitim, nu sunt într-o situație de discriminare.

Rep: Cum vedeți dvs. deschiderea acestui an școlar?

Csaba Asztalos: Eu mi-aș dori ca acest subiect să fie dezbătut în spațiul public și deciziile să se adopte cu un grad total de depolitizare. Mi-aș dori ca acest subiect să nu devină unul de campanie electorală pentru alegerile locale sau/și parlamentare. Pentru că trebuie să urmărim interesul superior al copiilor, până la urmă, și al cadrelor didactice, pentru că trebuie să protejăm și cadrele didactice, dar trebuie să le asigurăm și condiții de desfășurare a activității.

Eu cred că o descentralizare ar fi mai potrivită, bineînțeles cu stabilirea unor reguli la nivel guvernamental care să asigure un cadru pe baza căruia autoritățile locale să aibă un spațiu de decizie în funcție de realitățile pe care le au la nivel local și aș merge pe o individualizare a soluțiilor la nivelul autorităților administrativ-teritoriale sau chiar la nivelul unităților de învățământ.

Ar fi o oportunitate și pentru reforma curriculei școlare. Ar putea să devină mult mai pragmatică, eficientă și adaptată cerințelor pieței muncii. O criză este întotdeauna o oportunitate de a lua decizii care nu au fost luate în trecut. M-aș gândi să fac această mișcare acum și aș mai introduce un element care ar evita vânzarea de iluzii in anumite școli: aș introduce în ciclurile V-VIII și IX-XII tezele unice naționale, care le-ar arăta elevilor, dar și unităților de învățământ nivelul la care se află. Elevul ar afla din clasa a V-a care este nivelul său real, nu s-ar trezi la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a că este sub barem, deși a avut în clasele V-VIII numai note de 9 și 10. Deși avem criterii de evaluare unitare la nivel național, ele în practică nu se aplică și notele nu au aceeași echivalență în orice unitate școlară. Teza unică națională ar fi un instrument care ar trezi la realitate atât elevul, cât și părintele, cadrele didactice și unitatea de învățământ.

Tehnic, nu este un lucru dificil. Tezele unice naționale pot fi utile în acele situații de criză în care Evaluarea Națională sau Bacalaureatul nu ar putea avea loc, pentru că pe baza tezelor unice naționale s-ar putea calcula o medie de final în aceste situații.

Tezele ar fi toate organizate în ziua Y, pentru materia matematică și pentru toți elevii de clasa a V-a din toată țara. Nici nu am o supraaglomerare, pentru că stabilesc tezele pe clase și pe materii, cu subiecte unice, baremuri de corectare unice, practic introduc în atmosfera de Evaluare Națională încă din clasa a V-a elevul. Se practică și în alte state și alte țări care nu au organizat Bacalaureatul în pandemie au făcut media finală pe baza acestor teze unice naționale [N.Red: Amintim că România a mai avut teze unice, introduse de fostul ministru liberal al Educației Cristian Adomniței, în 2007 și 2008, ani în care ele au înlocuit examenele].

Și acum sunt unități școlare care pentru clasele respective dau teze unice pe școală și pe liceu. Ar fi o soluție extrem de utilă, pentru a realiza încă din acel ciclu la ce nivel se află școala și rezultatele reale pe care le are o clasă. Adică să nu vindem iluzii și să închidem cu 10, dar când ajunge elevul la Evaluarea Națională nu atinge media de trecere.

Ar responsabiliza mult mai mult și cadrele didactice și ar fi și un instrument de evaluare a cadrelor didactice și a calității educației într-o unitate școlară.

Rep: Spuneți că vă doriți ca acest subiect să fie dezbătut în spațiul public. Același îndemn l-a lansat astăzi și secretarul general al ONU, care a avertizat că omenirea se confruntă cu o „catastrofă generaţională” din cauza închiderii şcolilor pe fondul pandemiei de coronavirus și a transmis că este fundamentală consultarea cu părinţii, îngrijitorii, profesorii şi tinerii. Pe de altă parte îl vedem pe premierul Ludovic Orban, care întrebat de presă cum se va deschide anul școlar, răspunde: Presiunea de a comunica informații despre deschiderea școlilor acum este, mai degrabă, rezultatul inițiativei demagogice a PSD. De ce este nevoie de dezbatere?

Csaba Asztalos: Orice dezbatere publică conduce la progres. Factorul administrativ niciodată nu o să aibă o atât de largă expertiză ca cea care rezultă din dezbatere și din confruntarea de idei. Această dezbatere poate să aducă anumite idei, după care factorul administrativ își asumă decizia politică, dar după ce are această dezbatere.

Dezbaterea publică mai este utilă și pentru a preveni și evita manipularea și răspândirea de informații false, de incitare, de a preveni răspândirea fricii în rândul părinților și al copiilor, și este o formă de informare a publicului. Acest exercițiu peste tot în lume a fost unul util. Este adevărat, la momentul oportun se adoptă o decizie cu privire la începerea anului școlar, atunci când avem o predicție asupra evoluției epidemiei.

Dar noi avem exemple de practici pe descentralizare, vedem că s-a transferat competența de a decide, de exemplu, purtarea măștii în spațiul public, alte măsuri de funcționare a unor terase, baruri, cluburi la nivel local. Desigur nu cred că acest transfer de competențe a rezultat tocmai din înțelepciunea unora sau altora, mai mult a fost un fel de transfer de responsabilitate politică spre autoritatea locală, dar și în cazul deschiderii anului școlar poate fi transfer de competențe, dar și de responsabilitate. Și este un lucru normal și ar fi un lucru util în acest caz. Da, Ministerul rămâne cu atribuțiile de control. Stabilește un cadru, un set de criterii, și fiecare autoritate locală prin consultare va decide care dintre cele 3 variante este potrivită pentru situația reală la nivel local.

Rep: Este timp ca autoritățile locale să se pregătească pentru a prelua decizia?

Csaba Asztalos: Nu am toate datele ca să mă pronunț, dar noi știam din martie că urmează această perioadă, deci cred că sunt avute în vedere asigurarea resurselor pentru a aplica un scenariu sau altul. Eu sunt convins că, la nivel local, există această resursă pentru a avea consultările și dezbaterile necesare până la timpul potrivit la care trebuie să se ia decizia cu privire la care dintre variante e cea finală.

Nu văd fezabilă aplicarea unei soluții la nivel național pe întreg teritorul României.

Rep: De ce?

Csaba Asztalos: Pentru că situația din teren e diferită și ceea ce ar fi bun pentru Cluj nu e bun pentru Călărași. Doar să vă dau un exemplu: Belgia nu a impus restricții pentru toate persoanele din România, ci pentru 24 de județe. Deci face distincție în funcție de realitățile locale și de rapoartele publice.

Și atunci e logic ca și noi să putem gândi 3 variante în funcție de situația din teren. Toate aceste măsuri sunt temporare. Dacă după primul trimestru evoluăm, schimbăm scenariul. Pot să existe localități care încep pe o variantă, dar dacă situația epidemică devine una mai proastă poate să schimbe modalitatea de funcționare a școlilor. Așa cum există și localități unde se îmbunătățește situația. Capacitatea de adaptare în situații de criză și mai ales în educație este determinantă ca să putem să fim eficienți în asigurarea dreptului la educație. Cu siguranță vor fi situații excepționale, dar o astfel de abordare nu ar constitui o formă de discriminare.

Rep: Sunt cadre didactice și părinți care spun că le este frică să vină la școală. Care este răspunsul autorităților pentru ele?

Csaba Asztalos: Trebuie să existe dialog, comunicare. Cadrele didactice sunt în situația medicilor, păstrând proporția desigur, care îngrijesc bolnavi și inclusiv bolnavi de COVID. Această situație excepțională cere măsuri excepționale și cadrele didactice trebuie să aibă această capacitate de adaptare, să li se asigure toate resursele necesare pentru prevenția transmiterii bolilor și este un proces de educație a cadrelor didactice, a elevilor, a societății în general și nu este un proces facil.

Da, sunt aceste frici, trebuie să vorbim despre aceste lucruri. Poate cei care au nevoie de asistență psihologică să o aibă, nu este simplu să vorbești în fața unui monitor, pot să spun din proprie experiență: nu vezi sala, nu simți pulsul, nu vezi privirile aprobatoare sau dezaprobatoare, nu există solemnitatea cursului. E și o formă de socializare care lipsește. Toate acestea constituie provocări și trebuie să dezbatem cum putem să ne adaptăm la această situație, pentru că am văzut că va fi pe un termen mai lung decât am preconizat noi.

Aceleași frici le au și părinții, bunicii care vin cu o serie de întrebări referitoare la transportul public, în ce măsură asigură distanțarea, ceea ce e o provocare mai ales în zona urbană aglomerată. De aceea această delegare de competență e justificată.

O soluție unică la nivel național poate fi o formă de sancționare pentru acei elevi și acele cadre didactice din acele localități unde este posibilă prezența la școală, pentru că circumstanțele permit o prezență care să nu ridice problema pericolului transmiterii bolii.

Citește și:

 

 

Articolul Csaba Asztalos, despre deschiderea școlilor: Egalitatea nu înseamnă uniformitate. O descentralizare ar fi mai potrivită. Aș introduce tezele unice la clasele V-XII, inclusiv pentru situațiile în care examenele nu s-ar putea organiza apare prima dată în Edupedu.

Close