Ce ținte are guvernul Cîțu la capitolul Digitalizare, în planul de guvernare: competențe digitale pentru populație în ansamblul ei, “autostrăzi informaționale” între instituții, hub-uri regionale de inovare. Accent pe “eficiență”

Ce ținte are guvernul Cîțu la capitolul Digitalizare, în planul de guvernare: competențe digitale pentru populație în ansamblul ei, “autostrăzi informaționale” între instituții, hub-uri regionale de inovare. Accent pe “eficiență”

“Educația digitală” este una dintre cele patru axe strategice pentru un proces de “digitalizare accelerată”, alături de administrația digitală, economia digitală și societatea digitală, potrivit capitolului referitor la acest domeniu din Programul de guvernare al Guvernului Cîțu. Acesta își propune, pe termen mediu, un proces de digitalizare rapidă care să “contribuie la transformarea profundă a economiei, administrației publice și societății, creșterea performanțelor și eficienței în sectorul public”. Cum?

Țintele-cheie pentru fiecare axă strategică:

  • Administrație publică digitală – tranziția rapidă, printr-un proces de transformare digitală a administrației publice din România, de la statutul neconsolidat încă de e-Government, la cel de smart government. Această tranziție se realizează parcurgând în mod obligatoriu etapa fundamentală de guvernare bazata pe date (data-centric government)  
  • Economie digitală – Transformarea digitală a economiei românești, cu un accent pe  IMM-uri, care reprezintă 99% din companiile românești 
  • Educație digitală – digitalizarea procesului educațional prin includerea la nivel transversal a tehnologiei în toate procesele educaționale, dar mai ales prin implementarea unor politici de dobândire/creștere/îmbunătățire a competențelor digitale la nivelul întregii societăți românești 
  • Societate digitală 

Ce spune programul de guvernare despre:

  1. Digitalizarea administrației publice, “unul dintre obiectivele centrale ale Guvernului” – idei principale:
  • Vom eficientiza structurile statului responsabile de digitalizare (MCSI, CIO, ADR, CTE/CTS, CERT).
  • Inventarierea activelor digitale ale statului și reorientarea sistemelor informatice neutilizate sau depreciate, eliminând risipa și dezvoltând guvernarea electronica.
  • Vom promova interoperabilitatea dintre sistemele informatice existente prin crearea unor „autostrăzi informaționale” între instituții.
  • Vom identifica posibilități privind extinderea rolului operatorului de Cloud Guvernamental prin diversificarea serviciilor oferite către administrație.
  • Implementarea de proiecte pentru digitalizarea sistemului de sănătate și pentru consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID–19.

Servicii de guvernare electronica

  • Noi servicii de guvernare electronică bazate pe nevoile cetățenilor.
  • Reducerea la minimum a numărului de documente necesare, oricărui mecanism tranzacțional, încurajarea folosirii versiunii digitale a documentelor
  • Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) în interfața reală de comunicare dintre cetățean și statul român.
  • Simplificarea și regândirea interfețelor pentru utilizatori (UX, „digital by design”) astfel încât să fie intuitive și ușor de înțeles de către cetățeni.

2. Digitalizarea economiei:

Planul de guvernare spune că domeniile cu cel mai mare potențial de automatizare în România și unde putem obține cel mai mare impact sunt: agricultura, domeniul manufacturii, comerțul și transporturile.

Documentul propune formarea unor Hub-urile europene de inovare digitala – E-DIH (European Digital Innovation Hubs). Măsuri propuse:

  • Dezvoltarea solutiilor de finanțare prin Programele Operaționale Regionale a unor proiecte de smart city în orașele din fiecare regiune în parteneriat cu hub-urile regionale
  • Derularea de training-uri pentru funcționarii publici, pentru dobândirea de competențe digitale, la nivel local prin DIH-uri. Obiectivul final fiind acela de a avea un nivel minim de competente digitale pentru orice angajat în sistemul public din România.
  • Crearea și utilizarea colaborativă a unor infrastructuri regionale comune.
  • Crearea unui fond de investiții  dedicat startup-urilor inovative, în parteneriat cu investitori privați 

3,. Ce spune programul de guvernare despre Educația digitală:

“Un aspect important pentru acțiunea guvernamentală este cel al dezvoltării abilitaților digitale la nivelul tuturor segmentelor de populație si ale forței de muncă. Conform Indicelui Societății si Economie Digitale publicat de Comisia Europeană (DESI), România se plasează in acest domeniu la coada clasamentului european, cu mai puțin de 30% din populație având competențe digitale de bază. Guvernul va acționa realist, dar structurat în acest domeniu, pentru a reuși să aibă un impact pozitiv concret măsurabil și coordonat cu implementarea soluțiilor de digitalizare ale administrației publice. În acest fel, pentru prima oară după mulți ani, se vizează apariția primelor modificări generate în acest domeniu, de măsuri guvernamentale.”

Programul de guvernare nu face referire la sistemul de învățământ anume, ci la domeniul “competențelor digitale” la nivelul populației și al mai multor categorii:

  • Populația generală pentru nevoile uzuale ale vieții cotidiene și ale utilizării noilor servicii publice digitalizate
  • Funcționarii și angajații autorităților publice – atât centrale cât mai ales locale – pentru nevoile de a furniza servicii folosind noile instrumente digitale de e-guvernare. Obiectivul este acela de a avea la nivelul tuturor angajaților din sistemul public până în 2024, un nivel minim de competențe. Vom implementa:
    • Programe naționale de formare a funcționarilor publici, cu un calendar adaptat evoluției sistemelor informatice din administrația public, dar și corelarea acestora cu evoluția tehnologică propriu-zisă. 
  • Populația școlară, pentru nevoile de dobândire a competențelor digitale aferente fiecărui nivel educațional, cu accent pe zona pre-universitară:
    • Evaluarea și modificarea curriculei școlare pentru a include atât ore de digitalizare specifice vârstei și nivelului școlar cât și un demers de digitalizare transversală a modului de predare pentru toate disciplinele.
  • Investiții în competențele digitale de bază ale personalului didactic în programe regulate de training și în transferul de resurse umane IT către zonele deficitare:
    • Program anual de skilling pentru profesori în care vor fi implicate cadrele didactice din școli, pe principiul mecanismului, train-the-trainer
  • Dezvoltarea competențelor digitale avansate ale specialiștilor din zona IT pentru tehnologii emergente – Quantum Computing, AI, Blockchain, IoT, etc. – cu efectul creșterii valorii-adăugate a serviciilor și produselor dezvoltate de către companiile din domeniul IT&C românești și pentru a rămâne o economie competitivă la nivel mondial:
    • Derularea de programe de training pentru upskilling prin intermediul Digital Innovation Hubs.

4. Măsuri propuse pentru Societate digitală:

  • Legea arhivelor electronice.
  • Legea cărții de identitate. Trebuie să reglementeze identificarea suficient de sigură (nivel de asigurare ridicat cf Reg 910/2014) pentru autentificarea în sistemele statului.
  • Legea domiciliului electronic. Lege care permite ca toate comunicările legale să se poată purta electronic, iar cetățeanul să aibă un ”domiciliu electronic” creat de stat, pe care să-l poate gesti- ona/actualiza.
  • Posibilitatea cetățeanului de a opta pentru a primi comunicări ale statului român electronic, nu fizic
  • Posibilitatea statului/terților de a trimite notificări către cetățean care să aibă valoare juridică (de exemplu, notificarea electronică de plată a unei amenzi să nu poată fi refuzată de către cetățean pe motiv că nu a citit-o, odată ce acel cetățean și-a declarat opțiunea de notificare electronică)
  • Posibilitatea de a arhiva electronic comunicările între cetățean și instituțiile publice, acelea care au fost făcute în baza cetățeniei digitale
  • Posibilitatea cetățeanului de a transmite (cu valoare juridică) documente semnate electronic către orice instituție a statului, ca și cum le-ar trimite în format fizic 
  • Crearea unui cadru legal național pentru a asigura aplicarea tuturor tipurilor de semnături electronice, în conformitate cu Regulamentul e-IDAS. Legislația națională ar trebui să fie flexibilă și să permită utilizarea celor 3 versiuni ale semnăturii electronice (simplă, avansată și calificată) pentru a crește procesul de digitalizare în România.

Digitalizarea este acoperită de noul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării, pentru care USR-PLUS l-a propus ca ministru pe Ciprian Teleman.

Articolul Ce ținte are guvernul Cîțu la capitolul Digitalizare, în planul de guvernare: competențe digitale pentru populație în ansamblul ei, “autostrăzi informaționale” între instituții, hub-uri regionale de inovare. Accent pe “eficiență” apare prima dată în Edupedu.ro.

Close