Bizarerii în clasamentul indicatorilor prin care universitățile primesc 1,15 miliarde de lei: Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București, pe ultimele locuri la calitatea profesorilor la Matematică și Istorie. Cele mai bune sunt Valahia Târgoviște și Universitatea Oradea / Bogdan Murgescu: Ar trebui verificate. Este și responsabilitatea universităților să nu raporteze bălării

Bizarerii în clasamentul indicatorilor prin care universitățile primesc 1,15 miliarde de lei: Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București, pe ultimele locuri la calitatea profesorilor la Matematică și Istorie. Cele mai bune sunt Valahia Târgoviște și Universitatea Oradea / Bogdan Murgescu: Ar trebui verificate. Este și responsabilitatea universităților să nu raporteze bălării

Specializarea Matematică de la Universitatea Valahia din Târgoviște este cea mai bună din țară în anul 2020 la indicatorul calitatea resursei umane, adică a calității profesorilor universitari și a personalului didactic din instituție, potrivit raportului Consiliul Național al Finanțării Învățământului Superior (CNFIS). La capătul opus al clasamentului se află universitățile din București și Cluj-Napoca, de exemplu.

La fel pentru ramura de științe Istorie, unde facultatea de profil a Universității București este ultima pe țară, de exemplu, la acest indicator al calității resursei umane, prima fiind specializarea istorie de la Universitatea din Oradea.

Bogdan Murgescu, prorector al Universității București, profesor universitar la Facultatea de Istorie, spune că acest lucru “înseamnă că din banii alocați la nivel național pentru finanțarea suplimentară la acest indicator, universitățile de pe primele locuri vor lua sume proporțional mai mari, iar cele aflate în partea a doua a clasamentului sume proporțional mai mici”.

Raportul conține nouă indicatori pe baza cărora, după anumite formule, CNFIS alocă, în funcție de performanța raportată a respectivelor instituții, finanțarea suplimentară din sistemul de învățământ universitar. Indicatorii sunt:

  1. IC1.1 Raportul dintre numărul studenţilor și numărul de cadre didactice
  2. IC1.2 Raportul numărului de studenți de la ciclul de master şi numărul de studenți de la ciclul de licență
  3. IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 de ani, inclusiv şi numărul total de cadre didactice
  4. IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice
  5. IC2.1 Calitatea resursei umane
  6. IC2.2 Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice
  7. IC2.3 Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice
  8. IC3.2 Ponderea studenţilor străini înscrişi în programe de studii
  9. IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă

Finanțarea suplimentară este prevăzută în Legea nr. 1/2011 “pentru a stimula excelența instituțiilor și a programelor de studii, atât din cadrul universităților de stat, cât și al celor particulare, pe baza criteriilor și a standardelor de calitate stabilite de Consiliul Național al Finanțării Învățământului Superior”. Aceasta este în sumă, la nivel național, de minimum 30% din suma alocată la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază.

În sumă exactă, finanțarea de bază a fost în anul 2020 de 3.140.827.000 lei, iar cea suplimentară de 1.155.999.000 lei, potrivit raportului preliminar al CNFIS.

Finanțarea suplimentară preliminară pentru fiecare universitate poate fi consultată la finalul articolului.

Facultatea de Istorie a Universității București este pe ultimul loc în clasamentul “Calitatea resursei umane” din raportul CNFIS. Indicatorul arată că ramura aceasta are o medie de 1,95 în cele 15 universități în care există specializarea “Istorie”. Cele mai bine trei clasate sunt facultățile/specializările de la Universitatea “Constantin Brâncuși” de la Târgu Jiu (3,21), Universitatea din Oradea (3,07) și Universitatea “Ștefan cel Mare” de la Suceava (2,34). Cea mai slabă “performanță” în acest clasament este la Universitatea București (1,18), întrecută chiar și de Universitatea din Petroșani, a doua de la coada ierarhizării, cu un coeficient de 1,21.

În privința ramurii de științe “Matematică” există un alt semn de întrebare – cea mai bună universitate din țară pe această filieră, în privința calității resursei umane, este Universitatea “Valachia” din Targoviște, care are un coeficient de 8,56, potrivit indicatorilor CNFIS. Asta în comparație cu Universitatea București, care marchează un scor de 3,31, sau Universitatea “Alexandru Ioan Cuza, din iași”, cu 3,87.

Ce spune despre aceste date din raportul oficial Bogdan Murgescu, prorector al Universității București, profesor universitar la Facultatea de Istorie, președinte al Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior – CNSPIS:

Bogdan Murgescu: “Într-adevăr, cel de la Matematică este un bun exemplu de date neobișnuite. Pe toți ne-a surprins că la acest indicator Universitatea Valachia din Târgoviște a realizat valori mai mari de 2-3 ori decât universitățile cu prestigiu recunoscut, cum ar fi Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea din Iași sau Universitatea din București. La fel de surprinzătoare sunt și datele pentru Universitatea din Pitești, clasată pe locul doi la acest indicator. Un coleg glumea spunând că în Subcarpați s-a făcut o conductă subterană și se exploatează un filon misterios de performanță în matematică. Dincolo de glumă, eu cred că trebuie deopotrivă să ne activăm spiritul critic și să solicităm verificări, dar și să ne păstrăm mintea deschisă față de diversele rezultate ale verificării. S-ar putea ca într-adevăr să fie un grup de colegi superperformanți la Târgoviște și la Pitești, și dacă sunt trebuie să ne scoatem pălăria, dar se prea poate și ca raportările să fie „umflate”. S-ar putea ca vina să fie și la universitățile mari, care poate că au raportat neglijent; deși, statistic vorbind, este greu de crezut că toată lumea din țară ar fi raportat incomplet, facilitând astfel ocuparea primelor două poziții de universitățile din Târgoviște și la Pitești.

Edupedu.ro: De ce apar totuși asemenea diferențe în raportări oficiale pe baza cărora universitățile primesc bani, peste 1 miliard de lei în 2020, potrivit datelor CNFIS. Cum este posibil?

Bogdan Murgescu: Să rămânem la indicatorul IC2.1 – Calitatea resursei umane. Acest indicator are la bază fișele de verificare a îndeplinirii standardelor CNATDCU de către profesorii și conferențiarii din diversele universități. Funcție de domeniu ca și de activitatea realizată, unele fișe de verificare pot avea și multe zeci de pagini. Unii colegi, odată ce constată că au îndeplinit standardele minime, nu-și mai trec și alte activități și publicații, deși ierarhia este determinată de media depășirilor standardelor minimale. Am exemple concrete de raportare suboptimală, inclusiv de la facultatea în care lucrez, și care explică în parte de ce la ramura de știință istorie Universitatea din București apare ca fiind pe un loc slab. Dincolo de aceasta, nu mă miră că Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj este înaintea Universității din București la această ramură de știință, deoarece colegii clujeni sunt mai omogeni în performanță științifică decât colegii mei de la București. Sunt însă nedumerit că și la această ramură de știință pe primele două locuri sunt alte universități, și cred că asemenea neașteptate plasări fruntașe în ierarhie ridică semne de întrebare, și necesită verificări. Știu că statistic este posibil ca în cazul unui departament cu puțini membri, unul sau doi profesori foarte performanți să „tragă în sus” media universității, în timp ce în cazul universităților cu colective mai numeroase impactul personalităților este diminuat de numărul celor care participă la constituirea mediei. Acceptând însă aceste posibilități statistice, normal ar fi ca în fiecare meserie să cunoaștem pe colegii superperformanți care pot modifica ierarhile.

Edupedu.ro: Care sunt consecințele financiare ale unei asemenea ierarhii insolite? Ce înseamnă de exemplu pentru Universitatea Valahia, să zicem, la Matematică, faptul că a ieșit prima pe țară, din punct de vedere al fondurilor, al finanțării?

Bogdan Murgescu: Aceasta înseamnă că din banii alocați la nivel național pentru finanțarea suplimentară la acest indicator pentru ramura de știință Matematică universitățile de pe primele locuri vor lua sume proporțional mai mari, iar cele aflate în partea a doua a clasamentului sume proporțional mai mici. Sistemul a fost gândit să amortizeze șocurile în finanțare și în formulele de calcul a alocării fondurilor se iau în considerare și performanța relativă, și ponderea cantitativă a fiecărei universități în respectiva ramură de știință, dar nici un asemenea sistem nu este complet imun față de eventualele raportări eronate. Cu atât mai importantă este verificarea.

Edupedu.ro: Ce instituție ar trebui să facă aceste verificări?

Bogdan Murgescu: În mod normal asta este treaba Consiliul Național al Finanțării Învățământului Superior – CNFIS. El alocă banii și el trebuie să organizeze verificarea. Desigur, este și responsabilitatea universităților să nu raporteze bălării. Dincolo de toate acestea, este și interesul fiecărei universități să sesizeze datele, indicatorii și ramurile de știință care necesită verificări suplimentare. Este un interes financiar, deoarece dacă se lasă ca unii să raporteze fals, atunci aceia vor primi bani care în mod normal ar fi trebuit să meargă la universitățile care au raportat corect. Este și un interes simbolic, deoarece ierarhiile de acest fel stau la baza judecăților publicului și contribuie, sau nu, la prestigiul fiecărei universități și al profesorilor și studenților din cadrul respectivei universități.

Dar cu toate acestea, demersul în sine, publicarea de către CNFIS a valorilor statistice ale datelor raportate de universități pentru indicatorii de calitate folosiți pentru calculul finanțării suplimentare reprezintă un eveniment și totodată un act de intrare în normalitate. Un eveniment deoarece a fost nevoie de intervenția fermă a ministrului pentru ca aceste date să devină publice, și un act de normalitate deoarece pe baza acestor date s-au distribuit bani publici, și nu puțini. În calitate de profesor universitar și totodată de președinte al Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, care alături de mai multe universități a solicitat în mod repetat, din 2017 încoace, publicarea acestor date, salut în mod deosebit acest progres în ceea ce privește transparența sistemului de învățământ superior din România.

Publicarea acestor date, de fapt a valorilor statistice calculate pe baza acestor date, este însă doar un prim pas. În clipa de față, pe lângă informațiile neîndoios corecte, sunt și unele date care generează stupoare, și care vor trebui să fie verificate cu atenție”.

Finanțarea de bază și cea suplimentară sunt în tabelul de mai jos:

Foto: Pixabay.com

Articolul Bizarerii în clasamentul indicatorilor prin care universitățile primesc 1,15 miliarde de lei: Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București, pe ultimele locuri la calitatea profesorilor la Matematică și Istorie. Cele mai bune sunt Valahia Târgoviște și Universitatea Oradea / Bogdan Murgescu: Ar trebui verificate. Este și responsabilitatea universităților să nu raporteze bălării apare prima dată în Edupedu.ro.

Close