ANALIZĂ Mircea Miclea, despre “România Educată”: Prevalența examenului direct la liceu și transformarea Evaluării Naționale în opțională sunt o soluție total greșită. BAC-ul unitar cu trunchi comun va fi o uniformizare în jos / Raportul e plin de „banalități solemne”

ANALIZĂ Mircea Miclea, despre “România Educată”: Prevalența examenului direct la liceu și transformarea Evaluării Naționale în opțională sunt o soluție total greșită. BAC-ul unitar cu trunchi comun va fi o uniformizare în jos / Raportul e plin de „banalități solemne”

Raportul final “România Educată” lansat de președintele Klaus Iohannis în urmă cu o zi și asumat de Guvern ca bază pentru crearea unui pachet legislativ în educație este compus din soluții greșite, „banalități solemne”, metamăsuri și doar câteva soluții concrete, spune cercetătorul Mircea Miclea, profesor de psihologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fost ministru al Educației.

Contactat de Edupedu.ro pentru o analiză a documentului publicat de președinte la 7 ani de la anunțarea lui, Miclea a detaliat măsurile greșite și măsurile corecte și a atras atenția că documentul România Educată este unul politicianist, cu funcția “de a promova o imagine, aproape la modul propagandistic, de la numărul de poze din interiorul documentului și până la numărul de persoane implicate în consultare”. “O prostie repetată de 10.000 de oameni rămâne însă o prostie. Să nu confundăm adevărul cu numărul de voci care spun o propoziție”, a declarat Mircea Miclea.

Rep.: Care este opinia dvs. cu privire la raportul final România Educată, document publicat ieri de președinție?

Mircea Miclea: Documentul pretinde că este un document de soluții, așa că l-am analizat din această perspectivă și am identificat 4 categorii de soluții oferite.

  1. Sunt soluții greșite, din punctul meu de vedere.

O să fiu foarte concret, nu ambiguu cum este documentul. De exemplu, la pagina 39 se spune următorul lucru: „Cei care au dat admitere la liceu și au obținut o ofertă de studii își pot ocupa locul confirmat și pot opta pentru a nu participa la Evaluarea Națională”.

Asta înseamnă că Evaluarea Națională devine facultativă sau opțională; cei mai buni elevi vor da admitere la licee, dacă vor reuși atunci ei nu vor mai participa la Evaluare, deci Evaluarea Națională eventual va rămâne ca un examen pe care îl vor da doar cei care nu au reușit. Ceea ce e o greșeală majoră.

Soluția corectă era deja de 11 ani scrisă în Legea Educației 1/2011, la articolul 76, în care se spunea că e posibilă admiterea organizată de liceu, dar în felul următor: se lua ca pondere de 30% media obținută în gimnaziu, 30% media de la Evaluarea Națională care era obligatorie pentru toți și care are și funcția de diagnoză a sistemului și 30% media de admitere la liceu, dacă numărul de candidați depășea numărul de locuri. Astfel, repartiția se făcea după Evaluarea Națională, care era obligatorie. Aceasta era soluția corectă.

Soluția de acum, de a face Evaluarea Națională opțională și de a face prevalentă admiterea direct la liceu e total greșită. Îi face pe elevii de gimnaziu să nu mai învețe materia de Evaluare Națională, ci doar subiectele la care se dă admitere. Nu mai contează nimic din gimnaziu, din clasa a V-a dacă mă gândesc că mă duc la Lazăr, știu din ce dau examen și la aia mă pregătesc, nu mai învăț nimic altceva. Asta este un dezastru.

O altă soluție greșită este Bacalaureatul unitar, care să aibă în spate „un trunchi comun”. Asta înseamnă că tu încerci timp de 4 ani să diferențiezi liceele prin ce anume studiază elevii la acele licee, iar în spatele acestei diferențieri stă un proces de orientare în carieră. Adică tu i-ai orientat la ce liceu să meargă, iar apoi îi uniformizezi dând un bacalaureat unitar. La ce bun diferențierea dacă totul e unitar la final? Și apoi acest Bacalaureat unitar cu trunchi comun va fi o uniformizare din păcate în jos. Va trebui găsit un trunchi comun care să fie și la liceul cu profil sportiv, și la liceul tehnologic și la mate-info. Acest lucru nu se poate face decât printr-o uniformizare în jos.

Rep.: Raportul final prezidențial elimină de la admiterea la liceu și ponderea deținută în prezent de media cu care elevii termină clasele V-VIII, media din gimnaziu. Cum este soluția aceasta?

Mircea Miclea: Eliminarea mediilor este greșită. Înseamnă că nu luăm în seamă evaluarea continuă și nu luăm în seamă performanța din gimnaziu. Și mesajul către elevi este următorul: nu contează ce note obțineți în gimnaziu, că nimeni nu va ține seama de ele mai târziu. E un mesaj care demotivează total pentru învățarea în gimnaziu, de aceea el trebuia pus cu o pondere.

Rep.: Pe de altă parte, vedem medii extrem de mari la nivel național de încheiere a claselor V-VIII.

Mircea Miclea: Din nou, soluția este evaluarea pe bază de criterii de evaluare unitare la nivel național. Tu dai aceleași note peste tot, în funcție de aceste criterii. Și ar trebui luate cu o anumită pondere și rezultatele de la Evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și atunci, dintr-o dată, ai o uniformizare a evaluării. Iar portofoliul se constituie degeaba, dacă la finalul gimnaziului nu contează ce performanțe ai avut.

Rep.: O modificare pe ultima sută de metri, pe care am văzut-o de la Fișa de sinteză prezentată săptămână trecută de președinte și până la raportul publicat ieri, este dispariția tezelor unice dintre soluțiile anunțate inițial în “România Educată”. Ștergerea tezelor unice este o decizie bună?

Mircea Miclea: Tezele unice erau o modalitate de a uniformiza evaluarea, de a crește performanța și de a-i stimula pe elevi să învețe la nivel de gimnaziu.

Au renunțat la tezele unice și la ideea de a impune seriozitate în evaluarea pe parcursul gimnaziului.

Rep.: Se pot păstra și tezele unice și Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a?

Mircea Miclea: Bineînțeles. Prin tezele unice tu măsurai performanțele pe parcursul gimnaziului, iar prin Evaluarea Națională aveai finalul gimnaziului.

  • 2. A doua categorie de soluții sunt soluții deja cunoscute, care sunt reeditate, respuse.

De exemplu: atunci când se vorbește despre analfabetismul funcțional, la paginile 39 și 40, se vorbește despre faptul că trebuie inițiate programe de identificare timpurie a analfabetismului funcțional prin utilizarea Evaluărilor Naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Aceste evaluări există din 2011, dar sunt prezentate ca fiind o soluție inovatoare.

La fel se spune că se va dezvolta portofoliul educațional al elevilor: această soluție este deja în articolul 73 din Legea Educației [N. Red. – Articolul 73 din Legea educației în vigoare prevede că (1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale. (2) Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului.].

La cariera didactică, la formarea inițială se prezintă ca fiind o soluție inovatoare extinderea progresivă a Masteratului Didactic și oferirea posibilității dublei specializări. Dar aceste lucruri sunt prezente în articolele 236 și 237 din Legea Educației în vigoare, in extenso.

Ca să nu mai spun și că unele soluții sunt de o banalitate totală, sunt soluții evidente, dar reiterate. De exemplu, când se vorbește din nou de reducerea analfabetismului funcțional se spune că e necesară creșterea calității predării și învățării. Aceasta este o soluție atât de evidentă, că îmi vine în cap o expresie a lui Hegel, care se referea la aceste soluții ca la „banalități solemne”. E plin de „banalități solemne” în soluțiile prezentate în document.

Aceasta e a doua categorie de soluții și ele reprezintă cam 75% din total, cel puțin. Soluții arhicunoscute respuse sau „banalități solemne”.

  • 3. A treia categorie de soluții sunt de fapt meta-măsuri. Adică: pentru realizarea unui obiectiv se prezintă niște măsuri despre care se spune că se vor aplica prin alte măsuri care au nevoie de măsuri.

Să iau un exemplu: la pagina 59 unde este vorba despre formarea inițială a cadrelor didactice se spune că se va lua măsura de a elabora standarde de formare inițială, iar pe baza acestei măsuri se va lua o altă măsură de revizuire a curriculumului în funcție de aceste standarde, iar pe baza acestui curriculum revizuit se va face o extindere a Masteratului Didactic. Aceasta, după cum vedem, nu este o măsură, e o metamăsură. În loc să spună o măsură concretă, spune că luăm niște măsuri care se vor baza pe niște măsuri care se vor baza pe niște măsuri. Există numai meta, metamăsuri. Seamănă cu limba de lemn de pe vremea comunismului.

  • 4. A patra categorie sunt soluțiile pe care le așteptam, soluțiile concrete. Din păcate, acestea sunt foarte puține.

De exemplu, să se aloce un consilier școlar la fiecare 500 de elevi. Este o măsură corectă și concretă. Se spune exact ce trebuie făcut.

Aceste măsuri erau de așteptat după ce s-a reflectat asupra unui document aproape 7 ani de zile, nu măsuri arhicunoscute reiterate ca măsuri solemne și nici metamăsuri. Din păcate, măsurile acestea corecte și concrete sunt foarte puține.

Acestea sunt categoriile de măsuri pe care le-am identificat eu.

Deși documentul a fost prezentat ca unul de soluții, opinia mea este că documentul este un document politicianist. Funcția lui a fost de a promova o imagine, aproape la modul propagandistic, de la numărul de poze din interiorul documentului și până la numărul de persoane implicate în consultare, fiind arhicunoscut faptul că celor pe care îi implici formal, chiar și printr-o invitație, la consultare, le reduci spiritul critic și asta s-a și vrut, reducerea spiritului critic.

O prostie repetată de 10.000 de oameni rămâne însă o prostie. Să nu confundăm adevărul cu numărul de voci care spun o propoziție.

În consecință, documentul a fost elaborat în scop politicianist și toată responsabilitatea implementării lui a fost basculată, după aproape 7 ani, către executiv și legislativ. Vom vedea câți ani le va trebui ca să implementeze acest document. Trebuie să le dorim succes!

Rep.: Ce fel de lege poată să rezulte din acest Raport, având în vedere anunțurile explicite cu privire la redactarea până în toamnă a unui nou pachet legislativ pe educație?

Mircea Miclea: Dintr-un text atât de problematic și incoerent nu cred că poate rezulta un pachet legislativ bun. Nu îi invidiez deloc pe cei care vor încerca să scoată ceva din acest pachet ca să creeze o lege corectă.

Rep.: Elevii care acum au terminat clasa a VIII-a au parcurs un întreg ciclu de reformă, pornind de la clasa pregătitoare. Ați regăsit vreo analiză a acestei reforme aplicată pe cohorta respectivă care să ducă la schimbări creionate explicit în raport? Am făcut o reformă ca la carte pe această generație, nu a funcționat și acum o luăm de la capăt?

Mircea Miclea: Nu, raportul nu se bazează pe analize. Ci pe opinii și pe iluzia că dacă opinia este multiplicată de 16.000 de ori, atunci ea devine corectă pur și simplu prin multiplicare, nu prin analiză și adevăr științific.

Această reformă a început așa cum trebuia, a fost o lege, s-a făcut un nou curriculum, el trebuia să continue, dar tragem linie și ne dăm cu părerea. Din păcate, au crezut probabil că pot ascunde soluții mediocre sub un cor pe multe voci.

__________

Cine este Mircea Miclea

Mircea Miclea este psiholog, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai, cercetător, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, a fost președintele comisiei prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, diagnoză care a stat la baza Pactului național pe educație semnat în 2008 de toate partidele politice și apoi la baza legii educației nr. 1/2011 în vigoare în prezent, dar modificată masiv de guvernările care s-au succedat în ultimii 10 ani.

Descarcă de aici Raportul final România Educată publicat pe 14 iulie 2021 de președintele Klaus Iohannis, document fără autori clar menționați

Foto: arhiva personală / Mircea Miclea

Articolul ANALIZĂ Mircea Miclea, despre “România Educată”: Prevalența examenului direct la liceu și transformarea Evaluării Naționale în opțională sunt o soluție total greșită. BAC-ul unitar cu trunchi comun va fi o uniformizare în jos / Raportul e plin de „banalități solemne” apare prima dată în Edupedu.ro.

Close