“A înțelege diferența dintre artă și kitsch e o abilitate de care elevii au nevoie”, susține Uniunea Artiștilor Plastici din România, care respinge toate variantele planului–cadru pentru gimnaziu

“A înțelege diferența dintre artă și kitsch e o abilitate de care elevii au nevoie”, susține Uniunea Artiștilor Plastici din România, care respinge toate variantele planului–cadru pentru gimnaziu

Dezacord total în legătură cu prevederile referitoare la predarea Educației Plastice din cele patru variante ale Planului – Cadru pentru învățământul gimnazial, este poziția Uniunii Artiștilor Plastici din România. Instituția a trimis o scrisoare deschisă Ministerului Educației, Ministerului Culturii și Guvernului în care prezintă argumentele pentru care Educația plastică nu ar trebui eliminată sau “suprimată”.

“Uniunea Artiștilor Plastici din România consideră că este obligația și datoria sa morală și dreptul său legal să își exprime dezacordul total în legătură cu prevederile referitoare la predarea Educației Plastice cuprinse în cele patru variante ale Planului – Cadru pentru învățământul gimnazial, plan care ar urma să fie aplicat începând cu anul școlar 2020-2021” se arată în scrisoare.

Reacția vine după ce Edupedu.ro a publicat în exclusivitate variantele de planuri-cadru. În prima variantă, marile noutăți sunt eliminarea notelor la materiile Religie, Muzică și Desen și Educație fizică și sport, dispariția Muzicii sau a Desenului dintre orele obligatorii (copiii vor alege ce materie din cele 2 studiază în fiecare an), eliminarea cu totul a materiilor “Consilierea și dezvoltarea personală” (care intră în dirigenție) și “Educația tehnologică”.

Argumentele artiștilor:

1. Prevederile menționate vin în contradicție cu legi și documente din legislația românească sau internațională, la care România a aderat și a căror repunere în discuție nu își află rostul. De exemplu:

CAPITOLUL II din Constituția României privind Drepturile și Libertățile fundamentale, Articolul 33:

(1)   Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii;

(2)   Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită;

(3)   Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.  

“Agenda Europeană a Culturii”, aprobată de Comisia Europeană în 2007, prin care se recunoaște importanța pe care o are “promovarea artelor, a culturii și a gândirii creative în educația și formarea formală și non-formală, la toate nivelurile, precum și în învățarea pe tot parcursul vieții”.

În același spirit, în articolul 4.2 (Dimensiunea economică – sprijinirea creativității bazate pe cultură în domeniul educației, al inovării, al creării de locuri de muncă și al creșterii) se precizează următoarele:

“Educația și formarea: Există o legătură clară între nivelurile de educație și participarea la cultură. Acțiunea transsectorială privind sensibilizarea și expresia culturală – una dintre cel opt competențe-cheie recunoscute la nivel european – va fi explorată în contextul cadrului european revizuit pentru competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. De asemenea, există un consens cu privire la necesitatea unor competențe și abilități transferabile, care să stimuleze creativitatea și gândirea critică. Comisia a sprijinit activitatea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu privire la modalitățile de predare, de învățare și de evaluare a gândirii creative și critice, care constituie în prezent domeniul inovator din cadrul Programului privind evaluarea internațională a elevilor 2021 (PISA). Acest accent pus pe gândirea creativă și critică ar trebui extins la toate nivelurile educației și formării, în concordanță cu trecerea de la STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) la STIAM, care include artele.”

Directorul General al UNESCO, într-un apel transmis în 1999, a cerut tuturor  celor care activează în domeniul educației artistice și culturale “să facă tot ceea ce este necesar  pentru a se asigura că predarea artelor câștigă un loc special în educația fiecărui copil, de la creșă până în ultimul an de școală secundară”.

În “Recomandarea Consiliului European din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții” este cuprinsă o anexă cu titlul “COMPETENȚE-CHEIE PENTRU ÎNVĂȚAREA PE TOT PARCURSUL VIEȚII – UN CADRU EUROPEAN DE REFERINȚĂ”, în care se specifică:

“Competențele de sensibilizare și expresie culturală implică înțelegerea și respectul față de modul în care ideile și înțelesurile sunt formulate și comunicate în mod creativ în diferite culturi și printr-o serie de arte și alte forme culturale. Aceasta implică participarea la înțelegerea, dezvoltarea și exprimarea ideilor proprii și a sentimentului de apartenență sau a rolului în societate în diverse moduri și contexte.”

“Declarația drepturilor copilului”, în articolul 5, cu privire la dreptul fundamental al copilului la educație, stabilește următoarele: ”Copilul are dreptul la o educație care să îi permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale”.

2. Educația Plastică este una dintre disciplinele care se bazează pe abordarea transdisciplinară, contribuind astfel la formarea abilităților necesare învățării altor materii. Astfel, fomarea aptitudinii de argumentare prin analizele plastice pe imagini, favorizează învățarea limbii române; cu matematica se corelează prin măsurarea și construirea corpurilor geometrice; cu T.I.C. prin programele de procesare cu aplicații: modelarea 3D, animație, slide-uri (ceea ce dezvoltă inteligența spațial-vizuală); cu întreaga arie curriculară a științelor prin studierea structurilor naturale (interioare și exterioare), prin studierea corpului uman, prin punerea în evidență a reacțiilor culorilor la contactul cu aerul, lumina, apa (tehnicile de pictură); cu istoria prin înțelegerea  influenței contextului istoric asupra modului creării operei de artă.

Prin urmare, eliminarea sau reducerea numărului de ore dedicate acestei discipline va avea repercursiuni serioase în predarea și înțelegerea de către elevi a materiilor conexe.

3. “Ciclul gimnazial este cea mai importantă etapă a consolidării culturii generale”, după cum se specifică în luarea de poziție a Academiei Române, referitoare la aceeași teamă. Iar formarea culturii generale este în aceeași măsură legată de Educația Plastică, după cum este legată atât de științele naturii, cât și de științele umaniste predate în gimnaziu.

De la orice absolvent de gimnaziu se cere, în mod justificat, să fie capabil să recunoască și să descrie principalele stiluri artistice, monumentele mai importante și lucrările marilor artiști, atât din istoria artei universale, cât și din cea a artei românești.

4. Predarea Educației Plastice în gimnaziu joacă un rol extrem de important în formarea gustului estetic și a capacității de a emite judecăți de valoare bine întemeiate, în baza unor criterii estetice solide. Se formează astfel spiritul analitic și cel critic.

A înțelege diferența dintre artă și kitsch, a face deosebirea în viața cotidiană între ceea ce este de bun sau de prost gust, este o abilitate care îi oferă elevului și mai apoi adultului capacitatea de a-și creea o scară de valori culturale validă și de a deveni, de ce nu, el însuși creator de cultură.

5. Această disciplină este profund implicată de asemenea în cultivarea spiritului artistic, dezvoltarea inteligenței emoționale și dobândirea sentimentului libertății de exprimare de către elev. Predarea ei la clasele gimnaziale joacă un rol important în descoperirea talentului unor elevi, care, dacă sunt încurajați și promovați după cum merită, pot devenii marii artiști ai următoarei generații.

Dar acest lucru nu se poate face decât la nivel de gimnaziu, deoarece în clasele primare copiii au o vârstă prea fragedă pentru ca profesorul să poată  detecta un talent real, iar în liceu, care reprezintă prima etapă a specializării, această detectare a talentului și orientare către artă ar fi deja prea târzii, dat fiind că alegerea unui domeniu de carieră a fost deja făcută.

6. Prin acordarea de note la disciplina Educație Plastică elevul își descoperă și cunoaște limitele, stimulându-i-se dorința de a se autodepăși. În cazul eliminării acestui sistem de notare, copilul nu va mai fi interesat să concureze nici măcar cu sine, fapt care îi va stopa orice progres în această direcție.

7. Educația Plastică, alături de celelalte discipline artistice, contribuie decisiv la dezvoltarea creativității elevilor prin activitățile de învățare cu aplicații practice, ceea ce are ca rezultat sporirea stimei de sine a elevilor, a respectului și acceptării pentru diferențele culturale, dezvoltarea lor cognitivă și psihomotorie, capacitatea lor de a lucra în echipă și  de a gândi creativ.

Concluzii:

“În cazul reducerii sau suprimării orelor de Educație Plastică din ciclul gimnazial, toate beneficiile enumerate pe care această disciplină le aduce educației și formării unor viitori cetățeni înzestrați cu competențele sociale și culturale necesare într-o lume tot mai globalizată și competitivă, se vor reduce considerabil sau se vor pierde în mod iremediabil.

Generații întregi de copii vor avea de suferit pe termen lung datorită acestei mutilări a culturii generale și a abilităților pe care școala trebuie să li le dezvolte. În ultimă instanță se poate vorbi chiar de o mutilare a personalității lor viitoare, care le pune în pericol capacitatea de supraviețuire în cadrul unei societăți bazate pe legea competitivității.

Acest fapt ar avea treptat consecințe dezastruoase chiar pentru dezvoltarea culturii și a identității naționale, deoarece talentele în acest domeniu nu ar mai putea fi descoperite și încurajate la timp pentru a se instrui și progresa, ceea ce ar duce la epuizarea resurselor de creativitate artistică ale României.

Prin urmare, Uniunea Artiștilor Plastici din România, considerând că nu acesta poate fi scopul politicilor educaționale ale Ministerului Educației și Cercetării, solicită conducerii Ministerului să dea dovadă de creativitate în găsirea unor soluții de rezolvare a problemelor sistemului educațional românesc, care să nu implice distrugerea capacităților artistice ale generațiilor viitoare”, potrivit textului scrisorii.

Uniunea Artiștilor Plastici din România este instituție culturală de interes public, reprezintă peste 6.000 artiști plastici, critici și istorici de artă profesioniști din întreaga țară. 

Foto: pixabay.com

Articolul “A înțelege diferența dintre artă și kitsch e o abilitate de care elevii au nevoie”, susține Uniunea Artiștilor Plastici din România, care respinge toate variantele planului–cadru pentru gimnaziu apare prima dată în Edupedu.

Close